Minele dislocate de ape în urma inundaţiilor provocate de spargerea barajului de la Kahovka, din sudul Ucrainei, ar putea să plutească în aval şi să eşueze pe plajele de la Marea Neagră, avertizează miercuri un expert ONU, potrivit Reuters şi EFE.

Într-o conferinţă de presă la Geneva, Paul Heslop, responsabil ONU pentru acţiunile împotriva minelor în cadrul Programului Naţiunilor Unite pentru dezvoltare în Ucraina, a declarat că minele PMF-1, cunoscute şi sub numele de mine „fluture”, sunt suficient de uşoare pentru a pluti în aval pe Nipru pe distanţe lungi, scrie Agerpres. 

„Nu aş fi surprins să văd că aceste mine care sunt duse de ape spre mare, în următoarele luni, având în vedere că apa fluviului continuă să curgă, să fie transportate acolo”, a declarat acesta.

„Din păcate, am putea vedea mine antipersonal cu presiune eşuate pe plaje de la Marea Neagră”, a afirmat expertul ONU.

Heslop a declarat că minele antitanc, care sunt mai grele decât minele antipersonal, sunt mai puţin susceptibile să fie duse de ape pe distanţe lungi. „Situaţia din Ucraina este fără precedent de la sfârşitul celui de-al Doilea Război Mondial”, a declarat responsabilul ONU, care a calificat distrugerea barajului drept un „dezastru de proporţii biblice”.

Întrebat despre situaţia de pe malul stâng al fluviului Nipru, controlat de ruşi, Heslop a recunoscut că lucrările de deminare sunt imposibile în prezent. „Teritoriile controlate de Rusia au suferit inundaţiile cele mai grave şi în partea aceea a fluviului erau mai multe mine antipersonal, aşa că situaţia de acolo va fi probabil deosebit de dificilă”, a recunoscut el.

Spargerea barajului - controlat de ruşi - la 6 iunie a declanşat inundaţii în sudul Ucrainei şi în zonele ocupate de forţele ruse în regiunea Herson, provocând moartea a peste 50 de persoane şi distrugând case şi terenuri agricole.

Ministrul ucrainean al mediului a declarat marţi că distrugerea barajului a provocat pagube în valoare de 1,2 miliarde de euro. Ucraina acuză Rusia că a aruncat în aer barajul datând din perioada sovietică, ce se afla sub controlul Rusiei încă din primele zile ale invaziei sale. La rândul său, Kremlinul a acuzat Kievul de sabotarea instalaţiei hidroelectrice, notează Reuters.

Referitor la situaţia din restul Ucrainei, expertul ONU a descris situaţia cu care se va confrunta această ţară atunci când conflictul cu Rusia se va încheia ca fiind „fără precedent de la sfârşitul celui de-al Doilea Război Mondial”.

Heslop a comparat starea în care este previzibil să rămână unele oraşe din estul ţării cu locuri precum Stalingrad (astăzi Volgograd) din Rusia, Berlin sau Coventry (Marea Britanie) după cel de-al Doilea Război Mondial (1939-45).

„Deminarea în aceste zone urbane va fi extrem de complexă şi foarte periculoasă”, a avertizat expertul citat, care a amintit că astfel de procese se soldează inevitabil cu victime.

Heslop a insistat asupra necesităţii unui „nou Plan Marshall” pentru reconstrucţia Ucrainei şi a afirmat că, în cazul „unui angajament suficient din partea comunităţii internaţionale”, Ucraina şi-ar putea reveni parţial până în 2028.