Fostul diplomat german Wolfgang Ischinger spune că liderii occidentali ar trebui să facă mai multe amenințări și chiar să fie dispuși să le ducă la îndeplinire. Occidentul ar trebui să petreacă mai puțin timp frământându-se cu privire la liniile roșii ale președintelui rus Vladimir Putin și să își stabilească propriile linii roșii, relatează Politico.

„Rusia continuă să spună, dacă faci asta, dacă treci peste această sau acea linie roșie, s-ar putea să escaladăm”, a declarat fostul diplomat, în vârstă de 78 de ani, fost președinte al Conferinței de Securitate de la München. „De ce să nu întoarcem lucrurile și să le spunem: „Avem și noi liniile noastre roșii și dacă mai bombardați încă o clădire civilă, atunci nu ar trebui să fiți surprinși dacă, să spunem, livrăm rachete de croazieră Taurus sau dacă America permite Ucrainei să lovească ținte militare din interiorul Rusiei”?”

În acest fel, Moscova va trebui să decidă dacă să treacă liniile roșii sau să suporte consecințele.

Vorbind cu Politico în marja recentei conferințe anuale de strategie europeană de la Yalta, o reuniune la nivel înalt a liderilor și oficialilor ucraineni și occidentali, Ischinger, a adăugat: „Desigur, așa cum mulți dintre prietenii mei îmi amintesc, problema este că, dacă pictezi o linie roșie, trebuie să te ții de ea. Nu poți face ceea ce a făcut Barack Obama cu linia sa roșie siriană împotriva utilizării armelor chimice, pe care apoi nu a aplicat-o”.

„Ischinger nu este un belicos. Gândirea sa este, de asemenea, orientată spre demararea negocierilor de pace și spre modul în care pot fi create condițiile pentru o rezolvare a războiului care să mențină independența și suveranitatea Ucrainei și să promoveze ambițiile acesteia de a adera la Uniunea Europeană. Acesta îl vede pe prim-ministrul Indiei, Narendra Modi, ca pe o persoană care poate juca un rol-cheie ca intermediar într-un grup de contact, care ar trebui să includă europeni, chinezi, saudiți, qatarezi și turci”, comentează Politico.

Ischinger a avut o întâlnire cu președintele ucrainean Volodimir Zelenski la începutul acestei luni pentru a discuta despre un summit de pace care să urmeze celui organizat în Elveția în iunie.

Acest summit a implicat o sută de țări și organizații, dar fără participarea Rusiei sau a Chinei. China a refuzat să participe din cauza absenței Rusiei și a prezentat în schimb un plan de pace alternativ.

Kievul intenționează să organizeze un al doilea summit mondial pentru pace înainte de sfârșitul anului 2024 și speră să elaboreze un nou plan de pace comun, bazat pe propunerea de pace în 10 puncte a lui Zelenski, care există de mult timp.

Ischinger are o vastă experiență în a determina părțile beligerante să discute, fiind negociator german în timpul războaielor din Balcani și lucrând alături de americani precum Richard Holbrooke în anii 1990. Dar nu subestimează importanța negocierii de pe o poziție de forță.

„Trebuie să ne reamintim că Rusia, din cauza istoriei sale, din cauza propriei experiențe și din cauza comportamentului său cultural, nu respectă concesiile sau slăbiciunea; dar rușii respectă puterea”, a spus el.

El a susținut că Washingtonul și Moscova ar trebui să stabilească cadrul general pentru orice discuții. Iar acest lucru nu se va întâmpla înainte de alegerile din noiembrie din SUA, a estimat el.

Între timp, Ischinger a adăugat: „Dacă vrem să încurajăm mișcarea în această direcție în gândirea rusă, lucrul corect de făcut este să ne asigurăm că ucrainenii nu pierd mai mult teritoriu în Donbas și să îi ajutăm să treacă peste această iarnă”.

„Dacă va exista un proces, acesta va fi mai întâi schițat între Moscova și Washington”, a spus el. El nu crede că Putin și acoliții săi vor dori să facă aranjamente nici cu cancelarul german Olaf Scholz, nici cu președintele francez Emmanuel Macron.

„Ei îi consideră pe europeni vasali ai Washingtonului”, a spus el.

„Ceea ce am învățat când am fost negociator german în timpul războaielor din Balcani este că trebuie să încerci să începi cu ceva foarte ușor și să treci de la foarte ușor la mai puțin ușor și la foarte dificil. Manualele de diplomație descriu această abordare, dar eu am învățat-o la prima mână. Cu alte cuvinte, nu vorbiți despre teritoriu la început. Vorbiți, de exemplu, despre centrala nucleară de la Zaporoje și faceți-o sigură. Dacă va lua foc, vor muri la fel de mulți ruși ca și ucraineni. Vorbiți despre mai multe schimburi de prizonieri de război și despre transportul de alimente în Marea Neagră, acestea sunt tipurile de probleme cu care puteți începe și progresa spre întrebările mai dificile”, a spus el.

Cum ar schimba lucrurile rezultatul alegerilor din SUA? „Va face o diferență, da. Va face o diferență dacă va fi Kamala Harris sau Donald Trump. Dar dacă va fi acesta din urmă, riscul pe care îl văd este că Trump va crede că poate să o facă singur, doar sunându-l pe Vladimir”, a adăugat el.

Wolfgang Friedrich Ischinger (născut la 6 aprilie 1946) este un diplomat german care a fost președinte al Conferinței de Securitate de la München din 2008 până în 2022.

Din 2001 până în 2006, Ischinger a fost ambasadorul Germaniei în Statele Unite, iar din 1998 până în 2001, a fost Staatssekretär (ministru adjunct de externe) la Berlin. Din 2006 până în mai 2008, a fost ambasador al Germaniei în Regatul Unit. Face parte din consiliul de supraveghere al Allianz Deutschland AG, din consiliul consultativ european al Investcorp (Londra/New York) și din consiliul de conducere al Stockholm International Peace Research Institute. Este deseori descris drept „fostul diplomat german cu cele mai bune relații”.