Israelul şi-a sfătuit joi cetăţenii să nu meargă în oraşul suedez Malmo, unde va avea loc concursul Eurovision Song Contest între 7 şi 11 mai, invocând preocupări legate de posibile atacuri împotriva israelienilor. De asemenea, publicul nu va putea flutura steaguri palestiniene, transmite News.ro.
Invocând planuri pentru „demonstraţii anti-israeliene” şi „apeluri la atacuri împotriva evreilor şi israelienilor”, Consiliul Naţional de Securitate (NSC), un organism care se află în subordinea prim-ministrului, şi-a exprimat îngrijorarea că „celulele teroriste profită de demonstraţii şi de climatul anti-israelian pentru a comite atacuri împotriva israelienilor care au venit în Suedia pentru Eurovision”.
NSC a ridicat nivelul de ameninţare în Malmo de la 2 (ameninţare potenţială) la 3 (ameninţare moderată), fără a modifica nivelul de alertă în restul Suediei, şi face apel la israelienii care intenţionează să meargă în Malmo pentru Eurovision să îşi reconsidere planurile.
Acesta le cere celor care călătoresc la Malmo să descarce o aplicaţie a armatei israeliene, folosită de obicei pentru a avertiza cetăţenii în cazul unor atacuri cu rachete asupra Israelului, pentru a primi notificări în timp real în cazul unei situaţii de urgenţă în această ţară.
Autorităţile din Malmo au promis miercuri că vor spori securitatea în jurul competiţiei. Mai multe cereri de manifestaţii au fost depuse pentru a protesta faţă de prezenţa în concurs a unui concurent reprezentând Israelul, a cărui armată duce un război devastator în Fâşia Gaza împotriva Hamas, ca răspuns la atacul fără precedent al mişcării islamiste palestiniene din 7 octombrie în sudul Israelului.
O mare parte din cei 360.000 de locuitori ai oraşului cosmopolit Malmo sunt de origine palestiniană. Uniunea Europeană de Radio şi Televiziune (EBU) a respins cererile Israelului de a fi exclus din concurs şi a autorizat-o pe Eden Golan să îşi reprezinte ţara cu melodia „Hurricane”, o versiune refăcută, la cererea EBU, a unui cântec considerat prea politic din cauza referinţelor prea explicite la atacul din 7 octombrie.
Potrivit presei israeliene, Shin Bet, serviciul de securitate internă al Israelului, a sfătuit-o pe cântăreaţa în vârstă de 20 de ani să nu iasă din cameră în timpul şederii sale la Malmo.
Deşi războiul dintre Israel şi Hamas se află în centrul Eurovision 2024, organizatorii doresc să se asigure că acesta nu interferează cu concursul. The New York Times a relatat joi că doar steagurile celor 37 de ţări participante vor fi permise la eveniment, care va avea loc săptămâna viitoare la Malmo, în Suedia. Aceasta include steagul israelian, dar exclude steagul palestinian.
Această regulă rămâne neschimbată faţă de anul trecut, când steagurile palestiniene au fost de facto interzise.
Marea finală a acestei a 68-a ediţii va avea loc pe 11 mai, după două semifinale, în 7 şi 9 mai. Uniunea Europeană de Radio şi Televiziune (EBU), care se ocupă de concurs, a declarat presei americane că singurele steaguri, altele decât cele ale ţărilor participante, care vor fi permise vor fi steagurile LGBT.
În plus, EBU îşi rezervă dreptul „de a confisca toate celelalte steaguri, precum şi simbolurile, îmbrăcămintea, accesoriile sau semnele care vor fi folosite cu scopul probabil de a instrumentaliza programul”, a declarat pentru Associated Press Michelle Roverelli, directorul de comunicare al UBU.
În fiecare an, organizatorii programului insistă asupra caracterului apolitic al competiţiei, una dintre valorile fondatoare ale acestui concurs lansat în 1956. De fapt, regulile privind steagurile „sunt aceleaşi ca anul trecut”. „Nu există nicio schimbare”, a declarat Martin Osterdahl, supervizorul executiv al show-ului TV, pentru presa suedeză TT.
Sophia Ahlin, şefa fan clubului suedez al Eurovision, confirmă pentru The New York Times că nu există „nimic neobişnuit” în legătură cu faptul că sunt permise doar steagurile ţărilor concurente.
În 2019, care a avut loc la Tel Aviv, grupul islandez Hatari a fluturat bannere în culorile Palestinei în timpul finalei, în ciuda interdicţiei. Invocând regula competiţiei conform căreia „radiodifuzorii participanţi trebuie să se asigure că această competiţie nu este în niciun fel politizată sau instrumentalizată”, EBU a sancţionat Islanda.
Războiul dintre Israel şi Hamas a început la 7 octombrie, când organizaţia teroristă Hamas a intrat pe teritoriul israelian, ucigând 1.170 de persoane şi luând aproximativ 240 de ostatici în Gaza.
Ca represalii, Israelul a lansat o ripostă extrem de dură în Gaza, în urma căreia au murit peste 34.000 de persoane, potrivit cifrelor Ministerului Sănătăţii din Hamas. Aproximativ 130 de ostatici israelieni sunt încă reţinuţi în Gaza.
În acest climat de tensiune, numeroase voci s-au ridicat din decembrie pentru a cere organizatorilor Eurovisionului să excludă Israelul, reprezentat anul acesta de cântăreaţa Eden Golan şi de cântecul său „Hurricane”.
Apelurile la boicot, atât din partea artiştilor, cât şi a internauţilor, s-au înmulţit în ultimele luni, bazându-se în special pe excluderea Rusiei în urma invaziei sale în Ucraina în 2021. În februarie anul trecut, EBU a exclus definitiv posibilitatea excluderii Israelului, argumentând că „în cazul Rusiei, radiodifuzorii ruşi au fost suspendaţi din EBU din cauza neîndeplinirii persistente a obligaţiilor de membru şi pentru încălcarea valorilor serviciului public”.
În faţa nemulţumirilor continue, EBU a declarat într-un comunicat de presă că este un „apărător al libertăţii de exprimare” şi că „susţine dreptul celor care doresc să manifesteze paşnic” în faţa arenei din Malmo.