Tinerii din România stau cu părinții până la vârsta de 28 de ani, în medie, conform Eurostat. Asta în timp ce în țările nordice, traiul pe cont propriu începe de la 21 de ani. Banii puțini reprezintă cea mai frecventă explicație a celor care rămân în grija mamei. Specialiștii vorbesc și despre frica de responsabilitate.

 

Românii sunt printre europenii care pleacă cel mai târziu din casele părinților. În medie, devin independenți la 28 de ani.

"Dacă nu te ajuta cineva e destul de greu. E destul de complicat, banii sunt limitați, nu mai poti sa îți iei ce vrei", spune un tânăr.

"Trebuie să avem grijă acum singuri de casă, nu mai este mama, nu mai este tata să ne spună când greșim", constată un alt tânăr.

"Lipsa de plată pentru chirie, mâncarea gătită, adică lucruri evidente", motivează un alt tânăr. 

În Finlanda, Suedia și Danemarca, tinerii pleacă de acasă la 21 de ani.

"Se observă, de asemenea, și o diferență în ceea ce privește vârstă medie la care fetele, tinerele părăsesc locuință parentală. De exemplu, în România e undeva la 24 de ani, iar tinerii bărbați, în jur de 29-30 de ani", spune Ciprian Iftimoaei, sociolog.

Posibilitățile financiare sunt, de cele mai mult ori, principala cauză invocată. Efectul apare tot în studiile Eurostat. 6 din 10 tineri români stau în locuințe supraaglomerate.

"Există, în același timp, și o teamă, o teamă de responsabilitate și ma gândesc că lucrurile pot avea punct de plecare de aici, pentru că a pleca de acasă înseamnă a-ți asuma o mare responsabilitate", este de părere Felicia Ciobanu, psiholog la Institutul Socola.

Tinerii din Croația, Slovenia, Bulgaria, Grecia, Italia și Spania îi depășesc pe cei din România. Trăiesc alături de părinți până la 30 de ani.

Reporter: Ligia PricopiOperator: Mihai Boaru