Sancţiunile „masive” cu care liderii europeni ameninţă Rusia dacă preşedintele Vladimir Putin nu acceptă încetarea focului în Ucraina au în faţă obstacole majore şi necesită sprijinul SUA pentru ca acest demers să reuşească, remarcă oficiali şi diplomaţi citaţi marţi de Reuters și de Agerpres.
Preşedintele francez Emmanuel Macron, cancelarul german Friedrich Merz, premierul britanic Keir Starmer şi cel polonez Donald Tusk au declarat sâmbătă la Kiev că Rusia va fi lovită de o nouă serie de sancţiuni, de data aceasta dureroase, dacă începând de luni, 12 mai, nu acceptă necondiţionat o încetare a focului în Ucraina pentru o perioadă de 30 de zile.
Dar acest ultimatum nu l-a înduplecat pe preşedintele rus Vladimir Putin, care a transmis prin purtătorul său de cuvânt că „nu se poate discuta cu Rusia în acest mod” şi a cerut discuţii directe cu Ucraina la Istanbul pe 15 mai. Preşedintele american Donald Trump s-a declarat de acord cu acest apel al lui Putin, subminând astfel încercările europenilor care doreau să arate că Trump este alături de ei în ameninţarea transmisă Moscovei.
Totuşi, cancelarul german Friedrich Merz a insistat marţi că dacă săptămâna aceasta nu observă progrese în direcţia unei încetări a focului în Ucraina, atunci UE va avansa către impunerea unor noi sancţiuni Rusiei şi care vor ţinti sectorul energetic şi piaţa financiară.
Însă unii diplomaţi atrag atenţia că, după 16 pachete de sancţiuni deja impuse Rusiei în urma invaziei în Ucraina, acum este tot mai dificil de obţinut unanimitatea în rândul celor 27 de state ale UE. Ei se referă în special la opoziţia Ungariei, care adesea a reuşit să împiedice sau să dilueze unele măsuri împotriva Rusiei şi numai o intervenţie directă a lui Trump pe lângă premierul ungar Viktor Orban l-ar putea determina pe acesta să nu procedeze acum la fel.
Oficiali europeni spun să Bruxelles-ul se coordonează cu Washingtonul cu privire la posibilele noi sancţiuni împotriva Rusiei, dar încă nu este clar dacă Trump îşi va uni forţele cu europenii în acest demers.
Ambasadorii statelor UE sunt aşteptaţi să aprobe miercuri al 17-lea pachet de sancţiuni contra Rusiei, care vizează în special flota din umbră de petroliere ruseşti, plus măsuri separate referitoare la armele chimice, drepturile omului şi ameninţările hibride.
Acestea sunt măsuri mai uşor de adoptat, dar încercările de a impune Rusiei sancţiuni care să lovească sectorul gazelor sau pe cel nuclear nu au reuşit până în prezent.
Unii oficiali au readus în discuţie idei cum ar fi reducerea sub 60 de dolari barilul a plafonului de preţ pentru petrolul rusesc convenit la acest nivel de statele din G7. Totuşi, un asemenea demers nu se poate face fără sprijinul Washingtonului, care cel puţin deocamdată nu a transmis semnale că ar dispus să accepte diminuarea acestui plafon.
În acest context, diplomaţii atrag atenţia că declaraţiile îndrăzneţe ale liderilor europeni riscă să submineze credibilitatea UE dacă simpla lansare a unor ameninţări este lipsită de capacitatea de a le pune în practică.
Sancţiunile „poţi să le menţii pe masă ca un posibil instrument de presiune, dar să lansezi un ultimatum când nu poţi cu adevărat să-l pui în practică, nu este serios”, remarcă unul dintre diplomaţii citaţi. „La nivel european nu există niciun apetit pentru acest tip de sancţiuni. Este destul de greu să obţii chiar şi un pachet de bază”, explică acesta.
„Pericolul aici este, în mod evident, că ruşii ar putea vedea acest lucru ca pe un bluf”, observă la rândul său un înalt oficial european.