România și Bulgaria îndeplinesc toate criteriile de aderare la spațiul Schengen, susțin eurodeputații, într-o rezoluție adoptată marți de Comisia pentru petiții, cu 25 de voturi pentru, 0 voturi împotrivă și 0 abțineri. Oficialii cer Consiliului UE să prioritizeze în 2023 extinderea spațiului Schengen. Potrivit acestora, respingerea celor două state a generat un "sentiment antieuropean" și a "prejudiciat economia și starea climei".
Deputații din Comisia pentru petiții a PE cer Consiliului să voteze până la finele anului 2023 în favoarea primirii României și Bulgariei în spațiul Schengen, având în vedere că ambele țări îndeplinesc întocmai criteriile necesare pentru accedere. Ei regretă decizia Consiliului din 8 decembrie 2022 de a respinge aderarea acestor două state "fără a prezenta vreo justificare juridică corelată criteriilor de aderare".
Un spațiu Schengen mai mare, fără controale la frontiere, ar face UE mai puternică, subliniază deputații europeni.
Faptul că România și Bulgaria sunt în continuare în afara spațiului Schengen "prezintă o povară socio-economică semnificativă pentru afacerile și cetățenii din cele două țări", susțin deputații europeni, care atrag atenția asupra condițiilor de muncă îngreunate ale șoferilor de camion.Românii și bulgarii sunt discriminați, deoarece se confruntă cu întârzieri, birocrație și costuri suplimentare atunci când călătoresc sau fac afaceri în străinătate, spre deosebire de omologii din spațiul Schengen, se arată în textul rezoluției. Remarcând timpul ridicat de așteptare la punctele de trecere a frontierei, deputații europeni atrag atenția că cetățenii celor două state petrec în vamă foarte multe ore, ba chiar zile, în timp ce membrii Schengen stau în jur de 10 minute, fără controale la frontierele interne ale UE.
Pe lângă prejudiciul cauzat pieței unice a UE prin împiedicarea liberei circulații a mărfurilor între statele membre europene, rezoluția subliniază "pagubele ireparabile" aduse mediului. Ținerea la marginea spațiului Schengen a României și Bulgariei este în dezacord cu țintele de neutralitate climatică ale Uniunii. Sănătatea șoferilor, a agenților vamali și a persoanelor care locuiesc în apropierea punctelor de trecere a frontierei este pusă în pericol de poluarea crescută, cauzată de miile de vehicule care așteaptă să treacă granița în fiecare zi, în condițiile în care emisiile de dioxid de carbon se ridică la aproximativ 46.000 de tone în fiecare an, spun deputații europeni.
Rezoluția solicită Comisiei să facă o estimare a costurilor de oportunitate și a daunelor aduse mediului din 2011 până în prezent, cauzate de refuzul nejustificat de a permite României și Bulgariei să intre în Schengen. Eurodeputații mai cer Comisiei Europene să analizeze posibilitatea de a oferi compensații financiare statelor. Ei subliniază că situația actuală "este instrumentalizată de propaganda anti-UE, inclusiv de propaganda rusă" și " slăbește capacitatea UE de a-și promova valorile și buna guvernare în țările terțe".