În Franța sunt mai mulți doctori care se pensionează decât medici tineri care de-abia își încep cariera, iar următorul deceniu va fi încă și mai greu. Viitorul sumbru al domeniului sanitar francez este emblematic pentru o criză cu care întreaga Europă se confruntă: doctorii sunt prea departe, prea puțini sau prea bătrâni, relatează Politico.

Doctorii din orășelul Le Vigan din Franța au îmbătrânit. În încercarea de a atrage noi medici generaliști care să îi înlocuiască pe cei trei care se vor pensiona în curând, au construit de la zero un centru medical interdisciplinar – un model lăudat ca fiind un magnet pentru doctorii tineri. Problema este că modelul nu a funcționat.

În cei cinci ani în care doctorii veterani au căutat tineri care să le ia locul, nimeni nu s-a oferit. „Nu am crezut că va exista așa o repudiere a medicinii rurale”, a spus Antoine Brun d'Arre, un medic generalist de 59 de ani care a luat parte la înființarea centrului medical.

În ciuda tuturor eforturilor depuse, orășelul francez va deveni cel mai probabil încă un așa-numit „deșert medical”. Le Vigan, o localitate cu 4.000 de oameni aflat într-o vale din sudul Masivului Central Francez, nu este singurul oraș care nu reușește să atragă doctori.

Aproape 7 milioane de oameni în Franța nu au acces la un medic generalist care să le facă trimiteri. 30% din populația țării trăiește în regiuni care se confruntă cu o lipsă acută de medici, a spus Guillaume Chevillard, cercetător de la Institutul de Cercetare și Informare în Economia Sănătății.

Cu toate că numărul de doctori instruiți a crescut în ultimii ani și guvernul a renunțat la limitarea locurilor disponibile pentru studenții care se înscriu la medicină, nu va fi destul ca să refacă personalul medical în timp util.

Potrivit unor persoane în vârstă din Le Vigan care riscă să rămână fără medic generalist – cel de acum este aproape de pensie și nimeni nu a venit să îi ia locul – de vină pentru această situație este o politică ce a fost în vigoare timp de mai multe decenii, numită numerus clausus, prin care se limita numărul de doctori.

Numerus clausus („număr închis”, în latină) a început în 1971. Limitarea numărului de studenți la medicină care putea să treacă de primul an de studiu era considerată o măsură benefică din toate punctele de vedere atunci când a fost introdusă.

Măsura a scăzut costurile aferente asigurărilor de sănătate și a redus competiția pentru doctori, care acum putea să câștige mai mult. Impactul a fost unul dramatic.

În 1972, erau aproape 8.600 de locuri în școlile medicale începând cu anul 2 de studii; numărul a scăzut mult 20 de ani mai târziu până la 3.500 în 1993. În următoarele decenii, locurile disponibile s-au înmulțit până când, în 2020, s-a renunțat cu totul la restricții.

Chiar și așa, Franța avea mai puțini doctori pe cap de locuitor în 2021 decât avea în 2012 – de la 325 la 318 doctori la fiecare 100.000 de oameni. Lipsa doctorilor este cu atât mai gravă în condițiile în care Franța, la fel ca restul Europei, îmbătrânește și, în consecință, serviciile de sănătate sunt tot mai solicitate.

Citește și: România, țara în care cei fără bani mor cu zile. Pentru oamenii din rural, actul medical este la limită de malpraxis

Doctorii nu sunt nici ei imuni la trecerea timpului: peste 44% dintre toți doctorii din Franța au cel puțin 55 de ani, iar la nivelul Uniunii Europene peste o treime din doctori aparțin acestui grup de vârstă, potrivit datelor Eurostat publicate în 2020.

Nevoia de doctori este atât de mare încât însuși președintele francez Emmanuel Macron a propus luna trecută un plan cu care să încurajeze pe doctorii care se pensionează să continue să lucreze. În jur de 10% dintre doctorii din Franța lucrează și după pensionare.

Lipsa personalului medical nu se limitează la doctori și nici la Franța. La doi ani după izbucnirea pandemiei care a produs haos în rândul personalului, managerii de spitale și guvernele țărilor europene se chinuie să găsească soluții.

Deficitul de personal medical, care se ridică la aproape 2 milioane de oameni, se resimte din greu pe tot continentul european.

În Grecia, serviciile de urgență au ridicat problema alarmantă a lipsei de personal care duce la întârzieri în cazurile în care este nevoie de intervenții de urgență. Anglia duce lipsă de zeci de mii de asistenți medicali, în timp ce în Finlanda aceasta este ocupația care se confruntă cu cele mai multe lipsuri. Multe maternități din Portugalia s-ar putea închide din cauza lipsei doctorilor.

„Lipsa doctorilor este o problemă care îi afectează pe toți membri noștri”, a spus Sarada Das, secretar general al Comitetului Permanent al Medicilor Europeni (CPME), o organizație care reprezintă doctorii din întreaga Europă.

„La baza [problemei] se află percepția că medicina s-ar putea să nu mai fie o carieră atractivă, o alegere prin care oamenii să rămână pentru o întreagă carieră. Iar acest lucru va pune în pericol sustenabilitatea sistemelor sanitare în viitor”, a spus Das.

Mulți medici tineri ori au reunțat deja la profesie ori se gândesc să și-o schimbe din cauza stresului la locul de muncă și a altor probleme de sănătate mintală.

„Dacă problema nu este combătută adecvat, ea va crea lipsuri și mai mari în rândul doctorilor”, a spus Alvaro Cerame, psihiatru și președinte al comitetului pentru forța de muncă din domeniul sanitar al Asociației Europene a Medicilor Juniori (EJD). „Ne chinuim să oferim îngrijiri pacienților”.

Situația este una critică, EJD avertizând că prăbușirea domeniului sanitar este iminentă. Tragedia Europei este că această criză putea fi prevenită.

Lipsa de doctori a fost anticipată și, apoi, s-a înrăutățit din cauza pandemiei, potrivit lui Martin McKnee, profesor de sănătate publică europeană la Școala de Igienă și Medicină Tropicală din Londra.

Europa s-a bazat de mult timp pe angajații străini care provin din țările mai sărace pentru a umple golurile din personalul medical, potrivit lui McKee. „Este clar că este o problemă uriașă. Și trebuie să mărim forța de muncă din domeniul sanitar, dar cred că dificultatea este că alte lucruri i-au luat fața, precum preșurile la gaze și războiul din Ucraina. Durata de atenție politică este foarte scurtă”.

În Le Vigan, centrul medical a mărit bonusul de angajare de la 40.000 de euro la 50.000 și a apelat chiar și la reclame postate pe Facebook pentru a găsi doctori. În plus, doctorii beneficiază de impozite reduse în primii opt ani de la semnarea contractului.

Au angajat și un recrutor internațional care să găsească doctori în România sau în țările din nordul Africii. Nimeni nu a vrut să vină. Dacă situația persistă, centrul medical se va închide întrucât costurile de funcționare – în jur de 220.000 de euro pe an – sunt imposibil de suportat de cei trei medici care au mai rămas.

Citește și: Pacient în România. De ce ne pleacă medicii: „E penibil să nu găsești hârtie la toaletă. Ce să mai discutăm de lucruri complicate”