Este timpul ca întregul continent să scoată mai mulți bani pentru apărare, a declarat luni ministrul lituanian de externe, Kęstutis Budrys, într-un mesaj aparent adresat țărilor sud-europene.

Lituania s-a angajat să aloce între 5 % și 6 % din PIB-ul său pentru apărare de anul viitor până în 2030, scrie Politico.

Budrys a declarat că „acum avem instrumentele și avem nevoie de voință politică pentru a ne crește cheltuielile de apărare”, referindu-se la planul Comisiei Europene de a trimite împrumuturi de până la 150 de miliarde de euro guvernelor naționale pentru a le ajuta să crească cheltuielile militare.

„Noi considerăm că sunt instrumente utile, nu doar pentru o parte a Uniunii Europene, ci pentru întreaga uniune”, a mai adăugat el. Dacă „doar nordicii, balticii sau alte părți ... își vor crește apărarea, nu va funcționa ”, a declarat el jurnaliștilor înaintea unei reuniuni a miniștrilor de externe la Bruxelles.

Europa se străduiește să își sporească capacitatea de descurajare a Rusiei, în timp ce administrația președintelui american Donald Trump semnalează o retragere din alianța transatlantică care a susținut securitatea europeană de la al Doilea Război Mondial.

Lituania, care se învecinează cu Belarus, aliat al Kremlinului, și cu exclava rusă Kaliningrad, s-a angajat să aloce între 5 % și 6 % din PIB-ul său pentru apărare de anul viitor până în 2030.

Polonia vecină va cheltui 4,7 % din PIB pentru apărare în acest an - cel mai mare procent din NATO. Alte țări baltice și nordice s-au angajat, de asemenea, să cheltuiască pentru apărare peste obiectivul actual al NATO de 2% din PIB.

Cu toate acestea, în sud, Italia va cheltui 1,57 % din PIB pentru apărare în 2025, iar Spania 1,28 %; Madridul militează în prezent pentru o definiție mai largă a cheltuielilor de apărare, care să includă securitatea cibernetică, lupta împotriva terorismului și eforturile de combatere a schimbărilor climatice.