Planul este de a intra în jocul lui Trump până când acesta va realiza că Putin nu este serios în intenția sa de a pune capăt războiului.

Liderii europeni nu cred că Vladimir Putin este sincer în privința unui acord de pace, așa că strategia lor este să-l flateze și să-l laude pe Donald Trump până când acesta va ajunge la aceeași concluzie și va realiza că trebuie să adopte o poziție mai dură față de Kremlin, scrie Politico.

Partea europeană consideră că este o abordare avantajoasă pentru toate părțile. Ei vor fi încântați să se dovedească în eroare dacă președintele SUA va reuși să negocieze încetarea războiului din Ucraina cu garanții de securitate semnificative, dar planul principal este să demască bluful liderului rus și să facă lobby pentru sancțiuni mai dure.Președintele francez Emmanuel Macron, liderul mondial care a depus cele mai mari eforturi pentru a preveni războiul din Ucraina prin demersuri diplomatice către Putin, este acum cel mai vocal în a declara că președintele rus nu este serios în privința păcii și că este încă dedicat obiectivului său de a distruge o Ucraina independentă și democratică.

„Cred că președintele Putin dorește pacea? Răspunsul este nu. Dacă vreți să știți ce cred cu adevărat: nu. Cred că președintele Trump dorește pacea? Da”, a declarat Macron înainte de a pleca la Washington, unde a participat la discuții luni. „Nu cred că președintele Putin dorește pacea. Cred că dorește capitularea Ucrainei. Asta a propus.”

Într-adevăr, departe de a oferi concesii pentru un acord de pace, Putin cere pur și simplu mai mult teritoriu de la Kiev, inclusiv linii defensive ucrainene cheie care i-ar permite să pătrundă mai adânc în țară. De asemenea, el respinge categoric prezența forțelor NATO pentru a garanta securitatea țării după război – o condiție crucială pentru Kiev.

În contextul pregătirilor pentru un posibil summit între Rusia și Ucraina, liderii din întreaga Europă au avut marți o serie de discuții de urgență pentru a evalua răspunsul lor și a împărtăși informațiile obținute în urma discuțiilor de la Casa Albă din ziua precedentă.

Potrivit cinci diplomați, cărora li s-a acordat anonimatul pentru a putea discuta despre aceste convorbiri delicate, președinții, prim-miniștrii și ambasadorii s-au aliniat în mare măsură la poziția lui Macron. Aceștia și-au exprimat scepticismul profund cu privire la intenția Kremlinului de a negocia cu bună-credință, dar s-au arătat optimiști că Washingtonul va pedepsi Rusia dacă Putin se va dovedi a fi cel mai mare obstacol în calea păcii.

„Este clar că, dacă ajungem într-o situație în care Putin dovedește că nu vrea să pună capăt războiului, acest lucru îl va obliga pe Trump să acționeze și va întări argumentele în favoarea sancțiunilor”, a declarat un diplomat dintr-o țară reprezentată la sesiunea virtuală a Consiliului European de marți.

Europenii consideră că presiunea sancțiunilor americane este crucială pentru procesul diplomatic, iar mulți susțin că Putin a fost forțat să se angajeze în negocierile cu Trump în Alaska numai după ce Washingtonul a introdus tarife ridicate împotriva Indiei pentru achiziționarea de petrol, care reprezintă sursa vitală a economiei ruse. Următorul pas dramatic ar fi escaladarea sancțiunilor similare pentru a strangula comerțul extrem de important al Rusiei cu China.

Un al doilea diplomat a confirmat că aliații sunt dispuși să sprijine inițiativa americană de a negocia un armistițiu, nu neapărat pentru că ar crede că va funcționa, ci „pentru că va fi un test clar al intențiilor Rusiei”. Un al treilea diplomat a declarat că garanțiile de securitate care sunt elaborate vor ajuta Ucraina „să negocieze dintr-o poziție de forță”, în timp ce sancțiunile vor asigura „că noi... avem pârghii de influență asupra lui Putin”.

Lideri precum președinta Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, secretarul general al NATO, Mark Rutte, președintele francez Macron, premierul britanic Keir Starmer și premierul italian Giorgia Meloni s-au deplasat luni la Washington pentru a-l susține pe președintele ucrainean Volodymyr Zelenskyy într-o întâlnire cu Trump. Aceasta a avut loc la doar câteva zile după ce liderul american l-a primit pe Putin la Alaska pentru discuții și a afirmat că s-au înregistrat progrese în „multe puncte”.

„Este o practică constantă a lui Trump în relațiile cu toată lumea, inclusiv cu Putin, de altfel”, a declarat pentru Politico Fiona Hill, fostă consilieră a republicanului în primul său mandat prezidențial și actualmente cercetătoare senior la Brookings Institution.

„Dar cred că au făcut o treabă bună, așa cum era de așteptat luni.” Potrivit acesteia, cel mai bun rezultat care se putea spera de la summitul din Alaska era „ceva cu care să se poată lucra – și se pare că a existat ceva, chiar dacă imaginea a fost teribilă”.

Partenerii occidentali l-au lăudat pe Trump – mulțumindu-i pentru găzduirea discuțiilor – și și-au exprimat ușurarea sinceră după ce acesta a dat asigurări substanțiale că țara sa va juca un rol în garantarea securității Ucrainei, ca parte a unui acord de pace. În spatele ușilor închise, însă, aceștia sunt mai concentrați pe impunerea de noi restricții economice dure, dacă și când Moscova va refuza să pună capăt invaziei.

„Toată lumea face mișcările de formă”, a declarat un al patrulea diplomat al UE. „Dar nu știm care este scopul final al lui Putin. Ce îl va motiva pe Putin să facă concesii? Nu știu.”

Presiunea pentru negocieri de pace devine o problemă pentru liderul rus.

Răspunsul Kremlinului la următoarea rundă de negocieri diplomatice a fost evaziv. Câștigând timp, ministrul rus de externe, Serghei Lavrov, a declarat că Moscova nu respinge negocierile cu Ucraina, dar a insistat că orice summit trebuie pregătit „pas cu pas, treptat, începând de la nivel de experți și parcurgând toate etapele necesare”. Putin a sugerat chiar, într-un mod destul de nefolositor, organizarea unui summit în Rusia – o idee care a fost respinsă imediat.

Un oficial german a declarat că această ezitare devine un test important pentru seriozitatea Rusiei.

„Rusia a acceptat să găzduiască sau să participe la un summit bilateral cu Zelenski ... Între timp, din [mass-media] înțeleg că partea rusă interpretează acum acest lucru în mod diferit”, a declarat oficialul.

În ceea ce privește partea europeană, diplomația se mișcă acum rapid. UE a organizat o reuniune extraordinară a ambasadorilor până marți la ora 2 dimineața, înaintea convorbirii telefonice a liderilor și a unei videoconferințe separate cu „coaliția celor dispuși”, care include țări din afara UE, precum Turcia și Canada. Acest lucru vine în contextul în care, săptămâna aceasta, este așteptată o reuniune a șefilor militari la Washington pentru a discuta garanții concrete de securitate pentru Ucraina.

Miniștrii apărării și afacerilor externe din UE se vor reuni, de asemenea, în mod informal săptămâna viitoare, pe fondul așteptărilor crescânde că o propunere concretă de pace ar putea fi gata pentru a fi prezentată lui Zelensky și Putin în aproximativ o săptămână.

Trump a sugerat că puterea aeriană americană ar putea fi utilizată în Ucraina, în timp ce țările europene ar putea desfășura trupe pentru a proteja țara — toate aceste rezultate contrar ambițiilor Rusiei de a cuceri mai mult teritoriu.

Dar, deși țările occidentale sunt din ce în ce mai încrezătoare că pot colabora cu Trump și menține un front unit, ele au fost nevoite să-și adapteze liniile roșii pentru a se potrivi cu el. După discuțiile de la Washington, UE a părut luni să-și modereze cererea ca Rusia să accepte un armistițiu înainte de începerea negocierilor.

„Exista o speranță că Trump își va schimba părerea cu privire la încetarea focului. Acest lucru nu s-a întâmplat”, a declarat un al cincilea diplomat, exprimându-și îngrijorarea cu privire la diferențele de poziție. „Dar, în ansamblu, a fost totuși un pas bun spre pace.”

Cel mai important, însă, este că chiar Trump recunoaște acum public că Putin s-ar putea să nu negocieze cu bună-credință.

„Vom afla despre președintele Putin în următoarele două săptămâni... Este posibil să nu vrea să încheie un acord”, a declarat președintele SUA pentru Fox News.„Sper că președintele Putin va fi de treabă, iar dacă nu va fi, va fi o situație dificilă.”