Șefa Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, s-a aflat joi în faţa unui test, reușind să supraviețuiască votului privind moțiunea de cenzură la adresa sa inițiată de eurodeputatul român din partea AUR, Gheorghe Piperea. Cu 175 voturi pentru, 360 împotrivă și 18 abțineri, Parlamentul European a respins joi moțiunea de cenzură împotriva Comisiei.
În total au fost prezenţi la vot 553 de eurodeputaţi. Votul asupra moțiunii a avut loc prin apel nominal. Pentru a fi adoptată, ar fi fost necesară o majoritate de două treimi din voturile exprimate, reprezentând majoritatea membrilor care compun Parlamentul.
Puteți viziona aici dezbaterea în plen cu președinta Comisiei, Ursula von der Leyen, care a avut loc luni.
Moțiunea a fost susținută de câteva zeci de europarlametari și a avut ca pretext refuzul Ursulei von der Leyen de a publica mesajele text schimbate cu directorul executiv al companiei Pfizer în timpul pandemiei de Covid-19.
Ursula von der Leyen nu a făcut public un schimb de mesaje cu CEO-ul Pfizer Albert Bourla în timpul pandemiei de COVID-19, când Uniunea Europeană negocia achiziționarea de vaccinuri de la acest laborator american.
Afacerea a dus la înaintarea mai multor plângeri la adresa Comisiei Europene din partea a diverse asociații și personalități, precum și a New York Times, care a încercat în zadar să obțină acces la mesajele în cauză, scrie Agerpres.
Potrivit Regulamentul de procedură al Parlamentului, o moțiune de cenzură împotriva Comisiei poate fi înaintată Președintelui de către o zecime dintre deputații care compun Parlamentul European (72 în actuala legislatură).
Votul de joi privind moțiunea de cenzură împotriva Ursulei von der Leyen cristalizează opoziția politică tot mai mare față de o președintă a Comisiei Europene care s-a deplasat spre dreapta și care este din ce în ce mai în dezacord cu două dintre marile partide care au adus-o la putere, scrie Politico.
Faptul că a fost nevoită să se prezinte în fața Parlamentului European pentru a se apăra în legătură cu modul în care a gestionat achizițiile de vaccinuri în timpul pandemiei — scandal devenit cunoscut drept „Pfizergate” — reprezintă un moment sumbru pentru lidera în vârstă de 66 de ani, care până acum a reușit să rămână deasupra politicii cotidiene.
Deși inițiativa a fost sortită eșecului, Piperea însuși admițând jurnaliștilor români înainte de plecarea la Strasbourg, direct pe aeroportul Otopeni, că nu are susținerea necesară pentru a o trece în plenul PE, mișcarea a reușit să devină un catalizator pentru niște negocieri și raporturi cruciale în politica europeană și în raportul crucial în Parlamentul European.