Astronomii au detectat cea mai strălucitoare planetă din afara sistemului nostru solar, potrivit unui studiu publicat luni. Este vorba despre prima exoplanetă a cărei strălucire este comparabilă cu cea a planetei Venus, cel mai strălucitor obiect de pe cerul nostru nocturn, în afară de Lună, scrie AFP.

Această exoplanetă ciudată, situată la peste 260 de ani-lumină de Pământ, reflectă 80% din lumina stelei care o găzduieşte, potrivit noilor observaţii efectuate de telescopul spaţial european Cheops (CHaracterising ExOPlanet Satellite). Descoperită în 2020, această planetă de mărimea lui Neptun, numită LTT9779b, orbitează în jurul stelei sale în doar 19 ore, potrivit News.ro. 

Din cauza acestei apropieri, faţa sa luminată s-a ridicat la 2000 de grade, o temperatură considerată prea mare pentru formarea norilor. Cu toate acestea, puterea de reflectare a lui LTT9779b a indicat prezenţa norilor.

„A fost cu adevărat o enigmă”, potrivit lui Vivien Parmentier, cercetător la Observatoire de la Côte d'Azur şi co-autor al unui studiu publicat în revista Astronomy and Astrophysics.

Cercetătorii au „considerat apoi formarea acestor nori în acelaşi mod în care se produce condensarea într-o baie după un duş fierbinte”, explică cercetătorul într-un comunicat de presă.

Asemeni efectului apei foarte fierbinţi din baie, un flux de metal şi silicat (materialul din care este făcută sticla) a suprasaturat atmosfera de pe LTT9779b până când s-au format nori metalici. Dar planeta avea alte surprize pregătite. Până în prezent, singurele exoplanete cunoscute care se învârt în jurul stelei lor atât de repede (în mai puţin de 24 de ore) sunt fie giganţi gazoşi de 10 ori mai mari decât Pământul, fie planete stâncoase de jumătate din dimensiunea sa.

Însă LTT9779b este de aproximativ cinci ori mai mare decât Pământul şi se află în ceea ce astronomii numesc „deşertul fierbinte al lui Neptun”, unde planetele de această mărime „nu ar trebui să existe”, rezumă Vivien Parmentier.

Mai mult, astronomii se aşteptau ca o planetă de acest tip „să îşi vadă atmosfera măturată de steaua de care se află atât de aproape”, „lăsând în urmă roci goale”.

Ei au găsit explicaţia: „norii metalici ai lui LTT9779b acţionează ca o oglindă”, reflectând lumina şi împiedicând astfel ca atmosfera să fie spulberată, potrivit lui Maximilian Guenther, şeful proiectului Cheops din cadrul Agenţiei Spaţiale Europene (ESA).

Acestea acţionează „un pic ca un scut”, precum cele care protejează „navele spaţiale din vechile episoade din Star Trek”, a spus el. Arătând cum o planetă de mărimea lui Neptun poate supravieţui într-un astfel de mediu, această cercetare marchează „un pas important”, a adăugat cercetătorul.