Arheologii au descoperit rămăşiţele a zeci de persoane îngropate în urmă cu 7.000 de ani într-un mormânt din piatră aflat pe teritoriul Oman, în Peninsula Arabică, potrivit livescience.com.
Mormântul, situat în apropiere de Nafun, în provincia Al Wusta (centru), este una dintre cele mai vechi structuri construite de om şi descoperite pe teritoriul Omanului. Necropola se află într-o zonă deşertică, în apropiere de coastă, scrie Agerpres.
„Niciun alt mormânt din Epoca Bronzului sau mai vechi nu este cunoscut în zonă”, a declarat Alžběta Danielisová, arheolog în cadrul Institutului de Arheologie din Republica Cehă, cu sediul în Praga. „Este complet unic”.
Danielisová este conducătoarea excavărilor realizate de institut, care face parte din Academia Cehă de Ştiinţe (CAS). Mormântul propriu-zis a fost descoperit în urmă cu 10 ani graţie unor fotografii satelitare şi, potrivit arheologilor, ar data dintr-o perioadă cuprinsă între anii 5000 î.e.n şi 4600 î.e.n.
Pereţii mormântului au fost construiţi din rânduri de lespezi înguste din piatră denumite ashlar, iar în interior se află două camere funerare divizate în compartimente individuale. Întregul mormânt era prevăzut cu un acoperiş din ashlar, care s-a prăbuşit parţial, probabil din cauza ploilor din sezonul musonic.
Mai multe „mănunchiuri de oase” au fost descoperite în camerele funerare, ceea ce sugerează că trupurile erau lăsate să se descompună înainte de a fi depozitate în mormânt; craniile erau plasate în apropierea zidului exterior, iar oasele lungi, îndreptate înspre centrul încăperii.
Rămăşiţe similare au fost descoperite într-un mormânt mai mic, lângă mormântul principal; arheologii sunt de părere că acesta a fost construit puţin mai târziu. Danielisová spune că, potrivit dovezilor, morţii de acolo au fost îngropaţi în perioade diferite. Alte trei morminte ale unor oameni din cultura Samad, care au trăit mii de ani mai târziu, au fost descoperite în apropiere.
Următoarea etapă va consta dintr-o evaluare antropologică şi biochimică a rămăşiţelor umane - cum ar fi analiza izotopilor, o privire asupra neutronilor din nucleele diferitelor elemente-cheie - pentru a afla informaţii suplimentare referitoare la dietele, mobilitatea şi datele demografice ale oamenilor îngropaţi în morminte, a spus ea.
Echipa speră totodată să găsească în apropiere o aşezare străveche unde ar fi locuit aceşti oameni.
Săpăturile fac parte dintr-o serie de mai multe proiecte arheologice pe teritoriul Omanului, conduse de oameni de ştiinţă din Republica Cehă.
Potrivit CAS, printre proiecte se află o expediţie în provincia Dhofar (sud-est), unde a fost descoperit un topor din piatră care ar putea data de pe vremea primelor migraţii umane din Africa, într-o perioadă cuprinsă între 300.000 şi 1,3 milioane de ani în urmă.
Oamenii de ştiinţă folosesc tehnici de datare oferite de Institutul de Fizică Nucleară al CAS, a precizat într-un comunicat liderul expediţiei sudice Roman Garba, arheolog şi fizician în cadrul CAS. Aceleaşi tehnici de datare vor fi folosite pentru a afla mai multe despre şirurile de pietre „triliţi”, cu o vechime de circa 2.000 de ani, care au fost descoperite în mai multe locuri din Oman începând cu secolul al XIX-lea.
Chiar dacă triliţii au mai puţin de un metru înălţime şi au fost construiţi în timpul Epocii de Fier, există lucrări recente care le compară cu Stonehenge din Anglia.
Arheologii investighează de asemenea inscripţii în piatră din apropierea mormântului, deşi au fost făcute cu mii de ani mai târziu, a spus Danielisová. O parte din simboluri par să fie imagini, dar altele par să fie cuvinte sau nume. „Nu suntem încă lămuriţi”, a spus ea. „Sunt cu adevărat lucruri interesante”, a declarat pentru Live Science Melissa Kennedy, arheolog la Universitatea din Western Australia. „Totul se rezumă la a construi o imagine mai bună a ceea ce se întâmpla în Neolitic pe teritoriul Peninsulei Arabice”.
Deşi nu a participat la cea mai recentă expediţie din Oman, Kennedy a cercetat „mustatilele” - structuri megalitice din deşert cu aproximativ aceeaşi vechime -, aflate în ţara vecină Arabia Saudită. Echipa ei a descoperit totodată morminte similare, în care mai mulţi oameni erau îngropaţi concomitent, iar ambele descoperiri sugerează că practica marcării teritoriilor datează de timpuriu.
„Astfel de morminte ne oferă informaţii preţioase despre relaţiile de familie şi despre felul în care aceştia percep moartea şi poate viaţa de după moarte”, a spus ea.