Preşedintele turc Recep Tayyip Erdogan a făcut marţi elogiul alianţei dintre Turcia şi Azerbaidjan, în timpul unei vizite în această fostă republică sovietică din Caucaz, după realegerea sa la conducerea statului turc.

Turcia şi Azerbaidjanul sunt "două state, o singură naţiune", a declarat Erdogan, reluând un slogan ce ilustrează apropierea istorică dintre cele două ţări. "Şi noi vom continua pe acest drum în mod hotărât", a adăugat Erdogan în timpul unei conferinţe de presă alături de omologul său azer Ilham Aliev, informează AFP, citată de Agerpres.

Erdogan şi Aliev au afirmat că îşi vor spori eforturile pentru a deschide un coridor terestru care să lege Turcia de principalul teritoriu al Azerbaidjanului via Armenia, un proiect vechi şi complex.

"Deschiderea coridorului Zangezur este inevitabilă. Cu cât mai repede, cu atât mai bine. Ne vom spori eforturile în acest sens", a declarat Aliev.

Acest culoar "va fi important pentru a întări relaţiile dintre Turcia şi Azerbaidjan", a subliniat la rândul său Erdogan.

Semn al alianţei dintre cele două ţări, Turcia livrează drone Azerbaidjanului care i-au permis acestuia să câştige în 2020 un război contra Armeniei în 2020, pentru control asupra regiunii disputate Nagorno-Karabah.

Evocând acest război, Aliev a afirmat că decenii de "negocieri au eşuat să aducă rezultate, însă forţa noastră a reuşit". Baku şi Ankara "îşi vor întări forţa în lume şi în regiune", a afirmat el.

Războiul dintre Armenia şi Azerbaidjan s-a soldat în toamna lui 2020 cu un armistiţiu semnat cu medierea Rusiei, Baku recucerind importante teritorii aflate sub controlul separatiştilor armeni.

De atunci, Armenia şi Azerbaidjan negociază un tratat de pace, însă situaţia rămâne tensionată, cu ciocniri regulate la frontieră.

După acest război, Turcia caută de asemenea să aplaneze tensiunile cu Erevanul. Prim-ministrul armean Nikol Paşinian a asistat astfel la ceremonia de învestire a lui Erdogan, reales la sfârşitul lui mai.

Relaţiile dintre Turcia şi Armenia rămân unele tensionate din cauza masacrelor împotriva armenilor comise în timpul primului Război Mondial în Imperiul Otoman, masacre pe care Erevanul şi numeroase ţări le consideră genocid, termen respins de Ankara.

Genocidul armean este recunoscut de circa 30 de ţări şi de comunitatea istoricilor. Potrivit estimărilor, până la 1,5 milioane de armeni au fost ucişi în timpul Primului Război Mondial de trupele Imperiului Otoman, a cărui succesoare este Turcia.