Preşedintele turc Recep Tayyip Erdogan a confirmat luni transformarea în moschee a bisericii ortodoxe Sfântul Mântuitor din Chora de la Istanbul, parte a patrimoniul bizantin, în pofida protestelor Greciei.

„Moscheea Kariye (după numele său turc) în noua sa identitate rămâne deschisă tuturor”, a declarat Recep Tayyip Erdogan, în timpul unei declaraţii de presă alături de prim-ministrul elen Kyriakos Mitsotakis, care l-a îndemnat să revină asupra acestei transformări decretate în 2020, potrivit AFP, preluată de Agerpres.

„Am discutat cu Erdogan despre transformarea bisericii Sfântul Mântuitor din Chora şi mi-am exprimat dezacordul”, a declarat Mitsotakis la finalul unei întrevederi cu preşedintele turc, dând asigurări că această „comoară culturală” trebuie „să rămână accesibilă oricărui vizitator”.

Cu două zile înainte de vizita sa oficială la Ankara, premierul grec Kyriakos Mitsotakis a declarat sâmbătă că îi va cere preşedintelui turc Recep Tayyip Erdogan „să anuleze decizia” de a transforma în moschee fosta Biserică ortodoxă Sfântul Mântuitor din Chora de la Istanbul.

Lunea trecută, primii credincioşi musulmani s-au rugat în interiorul bisericii bizantine Sfântul Mântuitor din Chora, care şi-a redeschis porţile ca moschee după patru ani de restaurare.

Preşedintele Erdogan, care a sărbătorit redeschiderea de la Ankara, a ordonat transformarea acesteia în august 2020, la o lună după redeschiderea pentru cultul musulman a vechii Bazilici Sfânta Sofia.

Ministerul grec al Afacerilor Externe a denunţat luni o „provocare” din partea Ankarei, considerând că reconversia Bisericii Sfântul Mântuitor din Chora „îi alterează caracterul şi dăunează acestui monument al patrimoniului mondial UNESCO aparţinând umanităţii”.

Pe lângă istoria sa seculară care rivalizează cu cea a Sfintei Sofia, biserica Chora este cunoscută mai ales pentru mozaicurile şi frescele sale magnifice care datează din secolul al XIV-lea, inclusiv o compoziţie monumentală a Judecăţii de Apoi.

Anunţul din 2020 a transformării sale într-o moschee a provocat îngrijorări cu privire la soarta mozaicurilor şi a frescelor clădirii, deoarece islamul interzice reprezentările figurative.