Președintele Franței, Emmanuel Macron, l-a nominalizat pe Sébastien Lecornu pentru postul de premier, la patru zile de la demisia sa din această funcție, reînnoindu-i mandatul în speranța că acesta va reuși să obțină suficient sprijin din partea Parlamentului profund divizat pentru a adopta bugetul pe 2026, relatează TVPWorld.

Emmanuel Macron a convocat la consultări, vineri, liderii principalelor partide, în afara celor de extremă dreapta și a populiștilor de stânga. Forțele politice aliate cu  Macron speră într-o ieșire din actuală criză politică.

Lăsată în afara discuțiilor de la Elysee, lidera de extremă dreaptă, Marine Le Pen, a spus că dorește încă o dizolvare a Parlamentului și organizarea de noi alegeri.

Prin numirea lui Lecornu, Macron, în vârstă de 47 de ani, riscă să atragă mânia rivalilor săi politici, care au susținut că cea mai bună soluție pentru a ieși din cea mai profundă criză politică din ultimele decenii era ca Macron să organizeze alegeri parlamentare anticipate sau să demisioneze.

Sarcina imediată a lui Lecornu va fi să prezinte Parlamentului bugetul până la sfârșitul zilei de luni.

„Accept – din datorie – misiunea încredințată mie de președintele Republicii de a face tot posibilul pentru a oferi Franței un buget până la sfârșitul anului și pentru a aborda problemele cotidiene ale concetățenilor noștri”, a scris Lecornu pe X.

„Trebuie să punem capăt acestei crize politice care exasperează poporul francez și acestei instabilități care dăunează imaginii și intereselor Franței.”

Liderii de stânga și-au exprimat consternarea că Macron nu va alege un prim-ministru din rândurile lor, reacția lor indignată sugerând că viitorul său guvern ar putea fi la fel de fragil ca și cele care l-au precedat.

Un alt guvern prăbușit ar crește probabilitatea ca Macron să convoace alegeri anticipate, un scenariu care ar avantaja cel mai mult extrema dreaptă.

„Nu ne dorim dizolvarea Parlamentului, dar nici nu ne temem de asta”, a declarat liderul Partidului Socialist, Olivier Faure, reporterilor la ieșirea din ședință.

Agitația politică din Franța, care a afectat creșterea economică și a speriat piețele financiare, a fost declanșată în mare parte de decizia lui Macron de anul trecut de a organiza alegeri legislative, o miză riscantă care a dus la un Parlament împărțit între trei blocuri ideologice opuse.

Eforturile țării de a-și pune în ordine finanțele, care necesită reduceri bugetare sau majorări de impozite asupra cărora niciun partid nu poate ajunge la un acord, nu au făcut decât să adâncească problemele. La fel și manevrele liderilor politici care doresc să-i succeadă lui Macron la alegerile prezidențiale din 2027.

Dacă Adunarea Națională nu va reuși să găsească un numitor comun în privința bugetului în timpul alocat, ar putea fi necesară adoptarea unei legi de urgență pentru ca țara să funcționeze și anul viitor pe baza unui buget provizoriu.

Macron a exclus partidul de extremă dreapta Rassemblee Nationale (RN) al Marinei Le Pen și partidul de extremă stânga Franța Nesupusă (LFI) de la reuniunea șefilor de partid.

Jordan Bardella, membru al RN, a declarat că strategia președintelui vizează mai degrabă evitarea alegerilor legislative decât apărarea intereselor poporului francez.

„RN este onorat să nu fi fost invitat. Nu suntem de vânzare celor din jurul lui Macron”, a scris Bardella pe X.

Șeful Băncii Centrale a țării, Francois Villeroy de Galhau, a prevăzut vineri că actuala incertitudine politică va costa economia 0,2 puncte procentuale din produsul intern brut. Sentimentul mediului de afaceri era afectat, dar economia era în general în regulă, a spus el.

„Incertitudinea este... inamicul numărul unu al creșterii”, a declarat Villeroy la radio RTL.

Negocierile bugetare tensionate din acest an și din anul trecut, pe fondul eforturilor Franței de a-și controla finanțele publice și de a reduce deficitul bugetar, l-au costat pe Macron trei prim-miniștri în mai puțin de 12 luni.

În centrul celor mai recente negocieri bugetare s-a aflat dorința stângii de a abroga reformele pensiilor din 2023 ale lui Macron, care au ridicat vârsta de pensionare, și de a impozita mai puternic persoanele bogate. Aceste cereri au fost greu de conciliat cu conservatorii, al căror sprijin Macron are nevoie pentru a adopta bugetul.

În cadrul reuniunii, Macron a propus amânarea cu un an, până în 2028, a creșterii vârstei de pensionare la 64 de ani. Liderul ecologiștilor, Marine Tondelier, a calificat această concesie ca fiind insuficientă.

Villeroy a declarat că ar fi de preferat ca deficitul să nu depășească 4,8% din PIB în 2026. Se preconizează că deficitul va atinge 5,4% în acest an, aproape dublu față de plafonul stabilit de Uniunea Europeană.

Penultimul prim-ministru al lui Macron, Francois Bayrou, a fost demis de Adunarea Națională din cauza planurilor sale de economisire a 44 de miliarde de euro pentru a reduce deficitul la 4,6% din PIB.