Emisiile de gaze cu efect de seră generate de economia Uniunii Europene au totalizat 787 milioane de tone echivalent CO2, în trimestrul trei din 2023, o scădere de 7,1% faţă de perioada similară din 2022 (847 milioane de tone echivalent CO2), arată datele publicate miercuri de Oficiul European pentru Statistică (Eurostat), conform Agerpres.

PIB-ul UE a rămas stabil, înregistrând o mică variaţie (minus 0,2% în trimestrul trei din 2023, comparativ cu perioada similară din 2022).

În perioada iulie-septembrie 2023, sectoarele economice responsabile pentru cele mai mari reduceri, comparativ cu trimestrul trei din 2022, au fost: furnizarea de electricitate şi gaze (minus 23,7%), gospodăriile (minus 6,5%) şi industria (4,9%).

Eurostat estimează că în trimestrul trei din 2023 emisiile de gaze cu efect de seră au scăzut în 23 state membre UE, comparativ cu trimestrul trei din 2022. Creşteri sunt estimate pentru Malta (7,7%), Cipru (3,7%), Letonia (3,4%) şi Slovacia (0,9%). În rândul acestor patru state membre, trei au înregistrat creştere economică: Malta (7,1%), Cipru (2,5%) şi Slovacia (1,1%).

Cele mai mari reduceri de gaze cu efect de seră sunt estimate pentru Estonia (minus 30,7%), Bulgaria (minus 18,6%) şi Germania (minus 12,2%).

Dintre cele 23 de state membre UE care şi-au redus emisiile, 11 au raportat un declin al PIB-ului (Irlanda, Estonia, Austria, Luxemburg, Suedia, Finlanda, Cehia, Ţările de Jos, Germania, Danemarca, Ungaria). Italia şi-a menţinut acelaşi nivel al PIB-ului ca în trimestrul trei din 2022 în timp ce şi-a redus emisiile. Alte 11 state membre (România, Croaţia, Grecia, Portugalia, Bulgaria, Belgia, Spania, Slovenia, Polonia, Franţa, Lituania) şi-au redus emisiile în timp ce au înregistrat creştere economică.

UE şi-a propus o reducere cu 55% a emisiilor de gaze cu efect de seră până în 2030, comparativ cu nivelul din 1990, pentru a ajunge la neutralitate climatică până în 2050.