De Ziua educației financiare, pe 11 aprilie, am găzduit la Banca Națională a României cea de-a treia ediție a Forumului Educației Financiare, eveniment care se desfășoară, începând din anul 2022, sub Înaltul Patronaj al Președintelui României. În acest context festiv, alături de Guvernatorul BNR, am transmis felicitări elevilor finaliști ai Concursului național de educație financiar-bancară „Eugeniu Carada” și am avut plăcerea să înmânez diplomele premianților.

Forumul a beneficiat de participarea Prim-ministrului, a Ministrului educației și a Consilierului onorific al Președintelui interimar al României, iar alături de partenerii noștri – Autoritatea de Supraveghere Financiară, Academia de Studii Economice din București și Asociația Română a Băncilor – am evidențiat importanța decisivă a educației financiare pentru construirea unei societăți responsabile și prospere, capabilă să înfrunte provocările în mod competitiv, cu echilibru și înțelepciune.

Tabloul anului 2025 aparține unui larg spectru de incertitudini și provocări, economice și politice, interne și externe. Pentru România, provocările cheie rămân legate de consolidarea finanțelor publice și sustenabilitatea financiară, mai ales după derapajul deficitului bugetar din anul 2024. Obiectivul esențial al stabilității financiare poate fi atins, în mod sustenabil, însă doar prin partajarea echitabilă a eforturilor de disciplină și ajustare.

În continuare, mesajul transmis în deschiderea Forumului Educației Financiare 2025:

„Distinsă audiență, Stimați colegi, Doamnelor și domnilor,

Vă urez și eu bun venit la Banca Națională a României, la cea de-a treia ediție a Forumului educației financiare. Îmi amintesc cu bucurie faptul că am încurajat inițiativele de promovare a educației financiare încă de la prima ediție a Forumului, în anul 2022, atunci când am inițiat, de la Administrația Prezidențială, Înaltul Patronaj al Președintelui României dedicat proiectelor de educație financiară.

Astăzi, putem spune că intenția de a asigura un astfel de cadru instituțional de anvergură, pentru colaborare și dezbateri privind educația financiară, a reușit să treacă și testul timpului.

Desfășurarea Forumului și anul acesta sub Înaltul Patronaj al Președintelui interimar al României reprezintă o continuare a recunoașterii importanței demersurilor noastre. Indiferent de ceea ce ne va aduce viitorul, sperăm ca acest sprijin să rămână, și în anii următori, pe agenda de priorități a autorităților publice și a Administrației Prezidențiale.

Doamnelor și domnilor,

Contextul geopolitic și provocările economice actuale, alături de impactul accelerat al tehnologiilor digitale, necesită răspunsuri adecvate, permanent actualizate, inclusiv în privința nevoii de educație financiară.

Mediul financiar-bancar, în ansamblul său, evoluează rapid sub presiunea inovațiilor tehnologice și a interconectării pe calea instrumentelor digitale. Însă toate acestea pot deveni ușor și surse ale unor probleme pentru publicul neinformat, mai ales în domeniul financiar-bancar, unde produsele și instrumentele sunt complexe, foarte dinamice și tot mai sofisticate.

Vă propun să privim împreună datele unei probleme simple, în aparență. Statistic, o treime din populația adultă poate fi considerată alfabetizată financiar, potrivit standardelor oficiale. Tot cam o treime din populație deține minime competențe digitale, persoane care aparțin, în general, mediului rural.

Sistemul bancar din România este reprezentat de circa 3.500 de unități, la care accesul este mult mai redus în mediul rural și în regiunile mai puțin dezvoltate. În plus, în contextul pandemiei COVID-19, s-a accentuat trendul de reducere a amprentei teritoriale a băncilor în România și de accelerare a digitalizării.

În sfera politicilor publice, auzim tot mai des despre limitarea operațiunilor cu numerar, despre dezvoltarea serviciilor oferite exclusiv online, despre introducerea monedei digitale oficiale. Dar oare cum vom echilibra balanța? Cum putem concilia aceste extreme, inclusiv prin raportare la oportunități și riscuri? În asemenea detalii rezidă, adeseori, calitatea politicilor publice.

Astfel de exemple pot fi utilizate și în privința firmelor, îndeosebi în cazul firmelor mici. Există o diferență enormă, la nivelul IMM-urilor, între avansul investițiilor în tehnologie și dinamica bugetelor alocate formării angajaților.

Nu în ultimul rând, calitatea politicilor publice, îndeosebi a celor economice, ține de modul în care atât decidenții, cât și publicul, în general, se raportează la cunoștințele de profil și la exigențele realităților economice și sociale.

Tabloul anului 2025 aparține unui larg spectru de incertitudini și provocări, economice și politice, interne și externe. Pentru România, provocările cheie rămân legate de consolidarea finanțelor publice și sustenabilitatea financiară, mai ales după derapajul deficitului bugetar din anul 2024.

Tot mai împovărătoare sunt și deficitele externe, aflate în creștere, dar care trebuie corectate profund, prin politici sănătoase și pe calea competitivității. România are mare nevoie de recâștigarea și consolidarea încrederii investitorilor.

Din perspectiva Băncii Naționale a României, ca decident de politică monetară și autoritate de reglementare, este esențială consecvența în raport cu angajamentele asumate, cele privind politicile și reformele economice necesare, utilizarea fondurilor europene disponibile și implementarea proiectelor strategice de dezvoltare. Obiectivul esențial al stabilității financiare poate fi atins, în mod sustenabil, însă doar prin partajarea echitabilă a eforturilor de disciplină și ajustare.

Tensiunile geopolitice au în continuare un rol semnificativ, date fiind și conflictele din Ucraina și din alte zone. În prezent, însă, o sursă critică de riscuri a devenit războiul tarifelor comerciale.

Tarifele anunțate recent de SUA au inflamat brusc economia mondială, iar răspunsul statelor partenere, probabil justificat, se prefigura a fi unul substanțial. În aceste condiții, ne întrebăm, raportat la principiile comerțului liber și ale diviziunii muncii, principii sedimentate și validate științific de-a lungul istoriei gândirii economice, oare cum putem recupera, dacă mai putem, bunul-simț economic sau libertatea comerțului în esență – premise indispensabile pentru business și prosperitate. Evident, răspunsul nu poate face abstracție de atașamentul onest al decidenților și al publicului față de educația economică.

Stimați invitați,

Investiția în educația economică generală, din care derivă educația financiară, este cea mai sigură investiție din portofoliul de capital uman al unei națiuni. De aici începe construirea unei societăți responsabile și prospere, capabilă să înfrunte provocările în mod competitiv, cu echilibru și înțelepciune.

Educația economică și financiară înseamnă, întâi de toate, cetățeni bine informați, orientați către obiective realiste și alegeri responsabile, înseamnă antreprenoriat puternic și competitiv, bună guvernare și politici economice sănătoase.

În acest sens, rolul autorităților este unul major, însă succesul va fi asigurat doar printr-un efort participativ, prin parteneriate solide cu mediul academic și comunitatea antreprenorială.

Cunoașteți, desigur, programele de educație financiară ale BNR,  și mă refer aici la cele pentru elevi, studenți, profesori, sau cele pentru mediul de afaceri. Rezultatele unor asemenea programe vor fi astăzi premiate iar intenția noastră este de a consolida și a dezvolta acest portofoliu, în colaborare cu partenerii noștri.

Mulțumim partenerilor – Autoritatea de Supraveghere Financiară, Academia de Studii Economice și Asociația Română a Băncilor, care au răspuns dedicat propunerii Băncii Naționale a României de a ne uni eforturile și pentru organizarea acestei a treia ediții a Forumului educației financiare.

Am convingerea că, și pe viitor, colaborarea noastră va rămâne la fel de bună și de fructuoasă.

Adresez mulțumiri și Institutului Bancar Român, precum și Institutului de Studii Financiare, pentru eforturile continue de a ridica formarea specialiștilor la noile standarde și tendințe specifice piețelor financiar-bancare actuale.

Nu în ultimul rând, transmit aprecierea mea tuturor celor care, astăzi, au reușit să marcheze Ziua educației financiare, prin acțiuni sau prin idei economice sănătoase.

Vă mulțumesc și vă doresc tuturor mult succes în continuare!”