Boardul editorial al The Guardian atrage atenția că interferența rusă, prin intermediul TikTok, asupra alegerilor din România, plus ceea ce se întâmplă în Georgia, ar trebui să fie un semnal de alarmă pentru Uniunea Europeană, în contextul alegerilor pe care Germania le va organiza în luna februarie. Jurnaliștii britanici consideră că măsurile luate de România - anularea alegerilor - au fost corecte, dar subliniază nevoia ca Bruxellesul să intervină rapid și decisiv pentru a contracara atacuri similare ale Rusiei în țările care vor avea alegeri în perioada următoare. „Succesul unui candidat pro-Putin, stabilit de social media, a confirmat măsura în care tacticile de război hibrid ale Rusiei reprezintă acum o amenințare”, scriu jurnaliștii britanici.
Editorialele boardului The Guardian reprezintă opinia jurnaliștilor publicației în legătură cu cele mai importamte subiecte, de importanță globală. Redăm mai jos articolul din publicația britanică:
„Faimosul an 2024 a fost cel mai mare an electoral din istorie, cu scrutine în 72 de țări care afectează 3,7 miliarde de oameni. Din păcate, în România, acesta este anul în care democrația a deraiat în loc să triumfe.
Măsura fără precedent luată săptămâna trecută de Curtea Constituțională a țării de a anula rezultatele primului tur al alegerilor prezidențiale, pe fondul acuzațiilor de interferență rusească, reprezintă un moment de referință în arena tot mai agitată a politicii est-europene. Decizia a fost luată în urma unei ascensiuni uimitoare pe primul loc a unui admirator de extremă dreapta al lui Vladimir Putin, care, până în ajunul alegerilor, fusese cotat în sondaje cu o singură cifră.
Potrivit unor rapoarte declasificate ale serviciilor de informații, Călin Georgescu a beneficiat de un vot care a fost manipulat prin diverse mijloace ilicite, inclusiv atacuri cibernetice și o campanie TikTok finanțată de Rusia. Analiștii au constatat că aproximativ 25.000 de conturi TikTok pro-Georgescu au devenit active cu doar două săptămâni înainte de votul din primul tur.
În Georgia și Moldova, această veste a fost primită cu un sentiment de sumbră recunoaștere. Kremlinul se dedică din ce în ce mai mult tehnicilor de război hibrid, încercând să polueze discursul public și să submineze aspirațiile populare de a adera la Uniunea Europeană și la NATO. Recentele alegeri prezidențiale din Moldova și referendumul privind înscrierea în Constituție a dorinței de a adera la UE au fost ambele afectate de acuzații de interferență a Kremlinului. În Georgia, președintele Salome Zourabichvili a acuzat partidul de guvernământ Visul Georgian că a fraudat votul la alegerile din octombrie anul trecut cu ajutorul Rusiei. Moscova a propagat, de asemenea, dezinformarea și a finanțat grupuri de extremă dreaptă, alimentând sentimentele violente „antioccidentale” cu privire la chestiuni precum drepturile LGBTQ+.
Subminarea alegerilor într-un stat UE - și membru NATO - este un alt semnal de alarmă pentru Bruxelles, care încearcă să forțeze rețelele de socializare să se conformeze unor norme de moderare mai stricte prevăzute în Legea privind serviciile digitale.
În urma rapoartelor serviciilor române de informații, Comisia Europeană a ordonat TikTok să păstreze toate datele care ar putea indica încercări ascunse și monetizate de manipulare a proceselor electorale, inclusiv în perioada premergătoare alegerilor din Germania din februarie anul viitor. Luna trecută, o analiză a serviciilor de informații germane a avertizat cu privire la încercările probabile ale Rusiei de a influența scrutinul, al cărui rezultat va avea un impact crucial asupra politicii occidentale privind Ucraina.
Pentru democrații, devansarea jocului în acest domeniu trebuie să devină o prioritate urgentă. Ascensiunea improbabilă a lui Călin Georgescu asistată de TikTok este doar cel mai surprinzător exemplu de utilizare a rețelelor sociale și a platformelor de mesagerie pentru a ocoli sursele principale de informare.
Cu o abilitate și un impact din ce în ce mai mari, Rusia și partidele de extremă dreaptă din Europa folosesc astfel de forumuri pentru a genera o realitate politică alternativă bazată pe dezinformare și denaturare virală.
Dispunând de numeroase dovezi acumulate privind încălcarea regulilor, autoritățile române nu au avut opțiuni bune. Decizia de a repeta alegerile riscă să adâncească diviziunea într-o societate deja polarizată și să delegitimeze o dimensiune de protest autentic a votului pentru Călin Georgescu.
Un vot mai mare pentru extrema dreaptă naționalistă, pro-Putin, determinat de reacția la decizia CCR, este o posibilitate plauzibilă atunci când scrutinul va fi repetat anul viitor. Dar, pe măsură ce Rusia se străduiește cu o hotărâre tot mai mare să submineze practica democrației în statele vecine și nu numai, Bucureștiul a avut dreptate să impună o limită și să oprească votul”.