Liderii statelor vest-africane care formează blocul ECOWAS au anunțat că au ordonat defășurarea unei forțe „în așteptare” pentru o posibilă intervenție militară în Niger, chiar și după ce liderii juntei militare care a preluat controlul la Niamey au amenințat că-l omoară pe președintele Bazoum dacă țările vecine intervin, relatează Euronews.
Liderii vest-africani care s-au reunit în Nigeria pentru noi discuții, joi, după expirarea ultimatumului inițial trimis juntei din Niger, au hotărât formarea unei forțe „în așteptare” pentru a restaura democrația în țara vecină.
Doi oficiali occidentali au declarat, însă, pentru AP, că liderii juntei din Niger au spus că președintele Mohamed Bazoum, răsturnat din funcție după lovitura de stat, va fi ucis dacă statele vecine vor lansa o intervenție militară.
Reprezentanții juntei au comunicat această amenințare Victoriei Nuland, în timpul vizitei oficialei americane la Niamey.
Bazoum, care se află în captivitate de la momentul loviturii de stat, spune că se află în arest la domiciliu, iar ONU și-a exprimat îngrijorarea cu privire la faptul că el și familia lui sunt ținuți fără hrană și apă.
ECOWAS nu a făcut, totuși, nicio precizare cu privire la compoziția, locul desfășurării sau la vreo dată propusă pentru începutul intervenției în Niger.
După ce i s-au cerut clarificări, președintele comisiei ECOWAS, Omar Alieu Touray, a spus că nu poate decât să reafirme deciziile luate de „autoritățile militare din subregiune de a desfășura o forță în așteptare a comunității”.
A fost discutată și finanțarea acestei unități de luptă și „au fost luate măsurile adecvate”, a mai precizat el. El a dat vina pe junta din Niger pentru suferințele cauzate în țară de sancțiunile impuse acesteia și a spus că toate acțiunile întreprinse vor fi făcute de bloc în ansamblu, nu de vreo țară separat.
„Aici nu e vorba de o țară împotriva altei țări. Comunitatea are instrumente pe care toți membrii le-au acceptat”, a mai adăugat el.
Nouă din cei 11 șefi de stat care trebuiau să participe la întâlnirea de joi au fost prezenți, inclusiv președinții Senegalului, Ghanei, Coastei de Fildeș, Togo, Benin, Guineei-Bissau și Sierra Leone. Liderii Mauritaniei și Burundi au participat, de asemenea, deși țările lor nu sunt membre ECOWAS.
„Este crucial să prioritizăm negocierile diplomatice și dialogul ca fundament al abordării noastre”, a spus președintele Nigeriei, Bola Ahmed Tinubu, care conduce, în prezent, blocul.
Nigerul era ultima țară din regiunea africană Sahel, la sud de deșeertul Sahara, cu care țările occidentale puteau să intre în parteneriat pentru a-i opri pe jihadiștii cu legături cu al-Qaida și ISIS din a comite violențe în zonă.
Miercuri, o delegația nigeriană condusă de forstul emir din Kano, Khalifa Muhammad Sanusi, s-a întâlnit cu liderul juntei de la Niamey, generalul Abdourahmane Tchiani și a fost unul dintre puținii reprezentanți cărora li s-a permis să-l întâlnească direct.
Când Victoria Nuland a mers la Niamey la începutul săptămânii, i s-a refuzat accesul și la discuții cu Tchiani, dar și la discuții cu Bazoum. O delegație separată a ECOWAS a primit interdicție de a veni în țară.
Până acum, ECOWAS nu a reușit să oprească alte lovituri de stat în regiune. Nigerul este a patra țară a blocului de 15 state în care se dă o lovitură de stat în ultimii trei ani.
Primele măsuri au fost de a sancționa dur Nigerul. Dar în condițiile în care junta devine tot mai bine înrădăcinată, opțiunile de negociere devin tot mai limitate, spune Andrew Lebovich, cercetător la Clingendael Institute.
„Este foarte dificil să ne dăm seama care va fi rezultatul, dar faptul că termenul limită inițial a trecut fără să existe o intervenție rapidă și faptul că junta a reușit să se mențină, ne arată că militarii din Niger cred că pot să reziste presiunii”, spune el.
Între timp, populația de 25 de milioane a țării începe să simtă efectele sancțiunilor.
Unele cartiere din capitala Niamey nu mai au acces la electricitate iar tot orașul se confruntă cu căderi frecvente de curent. Nigerul obține 90% din cantitatea de energie consumată din Nigeria, care i-a tăiat accesul.
De când a preluat puterea, junta a rupt toate legăturile cu Franța și a încercat să exploateze nepopularitatea acesteia printre nigerieni pentru a-și crea o bază de sprijin în populație.
A cerut, de asemenea, ajutorul grupării de mercenari Wagner, care încă operează în mai multe țări africane și care a fost acuzată de comiterea de abuzuri și crime pe continentul african.
Rușii folosesc, de asemenea, tactici de război hibrid în Niger, inclusiv prin răspândirea unor falsuri grosolane cu ajutorul rețelelor sociale.
„Obiectivul lor nu este să susțină junta sau vreo abordare politică distinctă în Niger, ci să alimenteze discordia, să creeze haos și să destabilizeze”, spune Lou Osborn, investigatoare la un ONG care se ocupă de monitorizarea grupării de mercenari.