Deficitul bugetar la sfârșitul anului riscă să depăşească 6% din PIB. Avertismentul vine din partea economistului-şef al BNR, Valentin Lazea. Acesta atrage atenția că, dacă nu se iau urgent o serie de măsuri, România poate pierde fonduri europene. Soluţia pe termen scurt este revenirea la adevărata cotă unică, spune Valentin Lazea, adică eliminarea scutirilor fiscale pentru anumite categorii precum IT, agricultură și construcții.
Economistul șef al BNR, Valentin Lazea, a declarat la Digi24 că finanțele trebuie să vină cu un pachet la 1 septembrie, ca să producă efecte de 2% din PIB restrângere a deficitului.
E inacceptabil să depășim chiar cu un leu 5,7%. Consolidare fiscală înseamnă să nu depășim. Punct. Dacă nu ne încadrăm, unul din riscuri e ca banii de la Comisia Europeană să nu mai vină. Un risc pentru piețele financiare private e să nu mai finanțeze România decât la dobânzi, costuri foarte mari, a declarat Lazea.
Într-un articol publicat pe opiniibnr.ro, el a făcut radiografia acestei probleme și a vorbit despre soluții.
„Mai întâi, definirea problemei:
După primele cinci luni din anul 2023, deficitul bugetar (pe definiție cash) era de 2,32 la sută din PIB, adică cu circa 0,8 la sută din PIB mai mare decât în primele cinci luni din 2022. În aceste condiții, dacă nu se iau urgent o serie de măsuri, deficitul bugetar la sfârșitul anului 2023 riscă să depășească 6 la sută din PIB, adică ar constitui un regres față de nivelul de deficit de 5,7 la sută din PIB înregistrat în 2022. Este ușor de imaginat consternarea pe care ar stârni-o la Bruxelles și pe piețele financiare o asemenea contraperformanță: o țară care s-a angajat să reducă în acest an deficitul bugetar la 4,4 la sută din PIB și care nu este în stare să-și reducă, nici măcar marginal, deficitul față de anul precedent ar fi – probabil – o premieră la nivelul UE.
În continuare, constrângerea (matematică):
Pentru a evita rușinea de a nu avea deloc consolidare fiscală în acest an, România ar trebui să implementeze de la 1 septembrie un pachet fiscal echivalent cu cel puțin 2 procente din PIB. De ce 2 procente din PIB? Pentru că, aplicându-se numai în ultimele 4 luni (adică o treime din acest an) acest pachet ar genera o reducere a deficitului bugetar de circa 0,67% din PIB, probabil suficient pentru a veni – marginal – sub nivelul deficitului de 5,7 la sută din PIB de anul trecut. Important de menționat este și că acest pachet de 2 procente din PIB, dacă s-ar prelungi în tot anul 2024 (și nu ar mai fi afectat de alte „cadouri” electorale) ar permite reducerea deficitului bugetar spre 4 procente din PIB în anul viitor, fără alte măsuri suplimentare, greu de luat într-un an electoral.
Și acum, soluția:
Soluția o reprezintă, pe termen scurt, revenirea la adevărata cotă unică, clamată de toți dar respectată de prea puțini; din cauza numeroaselor scutiri și exceptări de la plata taxelor și impozitelor, România are astăzi un sistem fiscal regresiv, în care cei care câștigă mai mult plătesc la buget mai puțin. Eliminarea acestor scutiri și exceptări ar putea să aducă peste 2 procente din PIB, adică ceea ce este necesar pentru rezolvarea problemei fiscale prezentate în enunț.
Dacă lucrurile sunt atât de simple – și cunoscute de toată lumea – de ce nu le vedem transpuse în practică (cel puțin la data scrierii acestui articol)? Răspunsul constă în trei cuvinte: lăcomie, ideologie, teamă. Lăcomia mediului de afaceri care beneficiază de scutiri și exceptări; ideologia unei mari părți a analiștilor și economiștilor; teama de consecințele reformei din partea clasei politice. Să le analizăm pe rând”, a scris Lazea.