O taxă fixă de până la 3 lei pe fiecare tranzacție bancară ar putea fi introdusă în România, potrivit unei idei discutate în cadrul negocierilor de la Cotroceni pentru viitorul program de guvernare. Deși propunerea ar putea aduce venituri suplimentare de 50 de miliarde de lei anual la bugetul statului, economiștii avertizează că măsura riscă să descurajeze folosirea sistemului bancar. Guvernanții susțin că nu există încă o decizie finală, dar ideea a fost respinsă deja de voci din PNL și PSD.

Tranzacțiile bancare din România ar putea fi taxate cu o sumă fixă, de 1 până la 3 lei per operațiune, potrivit unei propuneri discutate în cadrul negocierilor de la Cotroceni pentru noul pachet de măsuri fiscale, informează Profit.ro. Ideea ar fi venit din partea mediului de afaceri, însă este deja contestată de specialiști în economie și de lideri politici.

Gabriel Biriș, consultant fiscal, avertizează că o astfel de măsură ar avea efecte negative majore asupra sistemului bancar și ar încuraja întoarcerea la plățile în numerar.

„Ar urma ca toate transferurile bancare să fie taxate cu 1 sau 3 lei. Mai este vreo țară care taxează în felul ăsta tranzacțiile bancare? Răspunsul este nu. (...) Nu funcționează lucrurile astea. Nu am auzit din partea mediului de afaceri nicio prostie de genul ăsta”, a declarat Biriș.

Oamenii vor începe să evite plățile bancare. Ori noi tocmai asta vrem, să reducem circulația cash-ului ca să reducem evaziunea.

Economistul Christian Năsulea susține că o astfel de taxă ar putea destabiliza economia.

„Dacă vrem să fugă toți banii de la noi din țară ca să plătească măcar o singură dată acest cost de tranzacție, să nu-l plătească de fiecare dată când au nevoie oamenii sau companiile să facă niște plăți, e măsură foarte bună. Dacă vrem faliment mai repede ca să începem să reconstruim de la zero, e o măsură extraordinară. Pentru orice altceva, dacă este luată în considerare, avem probleme foarte mari”, a declarat el.

Din partea politicienilor, pozițiile sunt prudente, dar în majoritate negative. Deputatul PNL Robert Sighiartău susține că nu există nicio decizie concretă în acest moment, dar că partidul său nu va accepta creșteri de taxe fără reforme reale.

„Sigur că în acel grup de lucru de la Cotroceni s-au pus pe masă tot felul de variante. A fost un fel de brainstorming (...) Deocamdată nu există nimic final”, a menționat el.

Din punctul meu de vedere și al nostru, al Partidului Național Liberal, v-am spus încă de la început că noi urmărim în primul rând tăierea cheltuielilor publice, a risipei banului public, pentru că acolo avem cele mai mari probleme.

Sighiartău a mai adăugat că nu va susține „niciun fel de măsură de creștere a taxelor fără să fie concepută o reformă masivă în ceea ce privește statul român”, și că „până când nu se prezintă exact un pachet de măsuri, nu are rost să speculăm aceste taxe sau aceste discuții legate de transferurile bancare.”

Daniel Băluță, primarul Sectorului 4 și prim-vicepreședinte al PSD, a declarat în exclsivitate pentru Digi24 că nu i se pare o idee „fericită”.

Cred că, în urma negocierilor pe care partidele politice le poartă, trebuie să rezulte soluții care să aibă în prim-plan pe cei care muncesc de dimineață până seara, să le protejeze veniturile.

Întrebat despre ideea taxei pe tranzacții, Băluță a răspuns că „nu mi se pare cea mai fericită idee și eu, dacă ar fi să decid vizavi de această propunere, m-aș gândi la altă soluție.”

Prim-vicepreședintele PSD a adăugat că nu știe dacă „propunerea este luată în serios” și că luni ar urma să fie prezentat viitorul program de guvernare, în care nu crede că se va regăsi o astfel de măsură.

Totodată, în discuțiile politice se află și o posibilă taxă de solidaritate pentru veniturile de peste 10.000 de lei, însă deciziile finale vor fi luate în urma negocierilor între cele patru partide care pregătesc formarea viitorului guvern.

„Propunerile care vor fi definitivate sunt rezultatul colaborării celor patru partide pro-occidentale și pro-atlantice. Ca atare, putem găsi și soluții de compromis pentru PSD în interiorul acestor propuneri. (...) Pentru a putea dezvolta un program de guvernare coerent există și soluții de compromis menite să echilibreze bugetul României și să genereze stabilitate pentru economia țării.”, a mai spus Băluță.