Cu toate că Rusia a evitat tarifele de „Ziua Eliberării”, Moscova rămâne vulnerabilă în fața războiului comercial declanșat de președintele american Donald Trump. Motivul: prăbușirea prețului petrolului, care amenință să lase cufărul de război al lui Vladimir Putin fără fondurile necesare pentru a continua conflictul din Ucraina, relatează The Wall Street Journal.

Industria petrolului este atât motorul economiei Kremlinului, cât și principala sa vulnerabilitate. Comerțul cu petrol și gaze naturale alimentează cam o treime din veniturile bugetare ale Rusiei.

Prețul țițeiului a scăzut luna aceasta și rămâne instabil, după ce tarifele impuse de Trump au afectat piața globală. Țițeiul rusesc Ural a ajuns la 55 de dolari pe baril, cu mult sub pragul de 70 de dolari prevăzut în planul bugetar al Rusiei.

Dacă prețul va rămâne scăzut, economia Rusiei ar putea întâmpina probleme, iar deficitul bugetar s-ar putea dubla anul acesta.

Evoluția negativă a prețului petrolului vine într-un moment delicat pentru Rusia. Economia țării era deja într-un proces de încetinire înainte de prăbușirea prețurilor la petrol, iar Kremlinul se află în negocieri cu SUA în legătură cu un posibil armistițiu în Ucraina.

Cu toate că prețurile actuale probabil că nu îl vor forța pe Putin să își abandoneze campania militară, o scădere mai abruptă i-ar putea schimba planurile, iar Kremlinul va fi pus în fața unor alegeri dureroase, potrivit analiștilor.

„Dacă situația continuă, se vor confrunta cu o situație de tip arme vs. unt”, a explicat Elina Ribakova, cercetătoare din cadru Peterson Institute for International Economics din Washington.

În ciuda faptului că Rusia este destul de izolată de trendurile economice globale, din cauza sancțiunilor și a puținelor legături comerciale cu Occidentul, „tsunamiul generat de politica comercială a Statelor Unite” va lovi cel mai probabil și Moscova, potrivit analiștilor de la J.P. Morgan.

Prăbușirea catastrofală a prețurilor la petrol în anii '80 a contribuit la destrămarea Uniunii Sovietice, în timp ce creșterea prețurilor în 1999 l-a ajutat pe Putin să câștige puterea în Rusia. Din acest motiv, guvernul rus consideră scăderea prețului petrolului o amenințare pentru securitatea națională.

Atunci când piața petrolului este afectată se produce un efect de bumerang care are consecințe negative și pentru celelalte sectoare, cum ar fi industria oțelului sau domeniul construcțiilor.

Rusia pierde anual în jur de 25 de miliarde de dolari pentru fiecare scădere cu 10 dolari a prețului barilului de petrol, potrivit estimărilor lui Serghei Vakulenko, fost director în sectorul energetic al Rusiei și actual cercetător al Carnegie Russia Eurasia Center. „Așadar, asta afectează veniturile și economia per ansamblu rămâne fără bani.”

Totuși, analiștii spun că prețurile ar trebui să rămână scăzute pentru o perioadă mai îndelungată ca să afecteze planurile de război ale Moscovei, care primește ajutor din partea Coreei de Nord și Chinei.

Trimisul special al lui Trump în Ucraina, Keith Kellogg, a spus la începutul anului că o scădere a prețului petrolului la 45 de dolari pe baril ar putea fi destul să provoace încheierea războiului.

Rusia a supraviețuit unor crize în industria petrolului mult mai mari, precum în timpul crizei financiare globale din 2008 și în timpul pandemiei de Covid-19. Ca și în cazurile amintite, însă, vor fi consecințe negative grave pentru populația rusă – o situație pe care autoritățile de la Moscova încearcă de trei ani să o evite.

Banca rusească Renaissance Capital estimează că dacă prețul mediu al barilului de petrolul Ural ajunge la 50 de dolari anul acesta, creșterea PIB-ului va fi de doar 0,1%, ceea ce ar fi un șoc pentru economia Rusiei.

Inflația mare și lipsa forței de muncă au început să afecteze toate industriile din Rusia și au dus la încetinirea drastică a creșterii economice care, până acum, a fost alimentată de investițiile masive ale guvernului în industria de apărare.

În timp ce partea lichidă a fondului suveran de investiții al Rusiei a scăzut cu două treimi din 2020 și până în prezent, în jur de 340 de miliarde de dolari din rezervele băncii centrale rămân în continuare înghețate sub regimul sancțiunilor occidentale, potrivit Financial Times.