Comisia Europeană a estimat joi că ritmul de creştere a economiei româneşti a încetinit până la 1,8% în 2023, cu 0,4 puncte procentuale mai puţin decât estima în toamnă, după ce inflaţia ridicată şi creşterea anemică a creditului au afectat cererea internă, iar cererea externă a fost una slabă, conform previziunilor economice de iarnă publicate joi de Executivul comunitar, transmite Agerpres.
Comisia Europeană a revizuit în jos şi estimările referitoare la avansul economiei româneşti în 2024, până la 2,9%, de la 3,1% cât preconiza în toamna anului trecut.
„Deşi consumul privat este aşteptat să accelereze, investiţiile vor rămâne principalul contributor la creşterea PIB şi în acest an. Politica monetară este aşteptată să rămână una restrictivă în 2024 şi se va relaxa doar treptat, pe măsură ce presiunile inflaţioniste se reduc. Relaxarea condiţiilor financiare şi monetare, însoţite de o cerere externă mai puternică, urmează să ducă la o creştere reală a PIB de 3,2% în 2025, de asemenea uşor mai puţin decât în prognozele de toamnă”, se arată în raportul Executivului comunitar.
În ceea ce priveşte inflaţia, CE estimează că în 2023 aceasta a scăzut până la 9,7%, de la 12% în 2022, în principal ca urmare a încetinirii semnificative a creşterii creditului privat şi condiţiilor monetare stricte, precum şi preţurilor mai mici la energie şi alimente.
„Exceptând o scurtă perioadă la începutul lui 2024, după unele creşteri ale taxelor indirecte, preţurile ar urma să continue să scadă de-a lungul orizontului de prognoză. Inflaţia medie anuală este prognozată să ajungă la 5,8% în 2024, pentru a încetini la 3,6% în 2025”, estimează Comisia Europeană, care avertizează însă că există riscuri pentru un proces dezinflaţionist mai gradual dacă salariile şi pensiile vor continua să crească rapid.
Comisia Europeană publică în fiecare an două seturi de previziuni detaliate (în primăvară şi în toamnă) şi două seturi de previziuni intermediare (în iarnă şi în vară). Previziunile intermediare cuprind valorile anuale şi trimestriale ale PIB-ului şi ale inflaţiei tuturor statelor membre pentru anul în curs şi pentru anul următor, precum şi date agregate pentru UE şi zona euro.
Bugetul conceput pentru 2024 de guvernul Ciucă prevedea venituri pe o creştere economică reală de 2,8%. Guvernul condus de Marcel Ciolacu a încheiat 2023 cu cheltuieli de 20 de miliarde de lei mai mult faţă de ţinta de deficit bugetar de la început de an.