Economia Uniunii Europene ar fi arătat mult mai fragilă după pandemie fără intervenția lucrătorilor străini, a declarat, sâmbătă, șefa Băncii Centrale Europene, Christine Lagarde, anunță Politico. Oficialul a avertizat factorii de decizie europeni să nu ignore rolul migrației, chiar dacă aceasta alimentează tensiunile politice.

Vorbind la simpozionul anual al Rezervei Federale a SUA din Wyoming, Lagarde a spus că afluxul de forță de muncă străină a ajutat zona euro să absoarbă șocuri succesive, precum creșterea costurilor energiei și inflația-record, menținând, în același timp, creșterea economică și locurile de muncă intacte.

Ea a menționat că ocuparea forței de muncă în blocul comunitar a crescut cu 4,1%, între sfârșitul anului 2021 și mijlocul anului 2025, aproape egalând creșterea Produsului Intern Brut (PIB).

„Deși au reprezentat doar aproximativ 9% din totalul forței de muncă în 2022, lucrătorii străini au contribuit la jumătate din creșterea acesteia în ultimii trei ani”, a declarat Lagarde în fața adunării bancherilor centrali. Fără această contribuție, a adăugat ea, „condițiile de pe piața muncii ar putea fi mai restrictive, iar producția mai scăzută”.

PIB-ul Germaniei ar fi cu aproximativ 6% mai mic astăzi fără forța de muncă migratoare, în timp ce redresarea puternică a Spaniei „datorează mult” lucrătorilor străini, a spus Christine Lagarde. În întreaga zonă euro, ocuparea forței de muncă a crescut cu peste 4% din 2021, chiar dacă bancherii centrali au impus cele mai mari creșteri ale ratei dobânzii din ultimul deceniu.

Președinta BCE a susținut că migrația a jucat un rol crucial în compensarea scăderii ratei natalității din Europa și a apetitului crescând pentru ore de lucru mai scurte. Acest lucru, a spus ea, a ajutat companiile să-și extindă producția și a atenuat presiunile inflaționiste, chiar dacă salariile au rămas în urma prețurilor.

Dar Lagarde a recunoscut și aspectul politic. Imigrația netă a dus populația UE la un nivel record de 450 de milioane de locuitori anul trecut, chiar dacă guvernele de la Berlin la Roma au luat măsuri pentru a restricționa sosirile noi, sub presiunea alegătorilor care se îndreaptă către partidele de extremă dreapta.

În principiu, migrația ar putea juca un rol crucial în atenuarea deficitului de forță de muncă pe măsură ce populația autohtonă îmbătrânește. Însă presiunile economice și politice ar putea limita din ce în ce mai mult fluxurile de imigranți

Ea a subliniat că piața muncii din Europa a ieșit din recentele șocuri într-o „formă neașteptat de bună”. Totuși, a avertizat că nu trebuie să se presupună că această dinamică va dura: declinul demografic, reacțiile politice negative și schimbarea preferințelor lucrătorilor amenință în continuare reziliența zonei euro.