Comisia mixtă româno-ungară pentru minorităţi, care are ca scop identificarea şi rezolvarea problemelor minorităţii române din Ungaria, respectiv ale comunității maghiare din România, și-a reluat luni activitatea, după o pauză de 10 ani, cu o întâlnire a copreședinților, care a avut loc la București.
Secretarul de stat pentru afaceri europene din MAE român, Daniela Gîtman, co-președintele român al Comitetului de specialitate româno-ungar de colaborare în problemele minorităților naționale (Comitetul de specialitate) l-a primit, luni, la București, pe omologul ungar, Ferenc Kalmár, arată un comunicat al Ministerului român de Externe.
Cei doi oficiali au pregătit o sesiune plenară a Comisiei, care are 30 de membri, programată să aibă loc loc în primăvara anului viitor.
Partea ungară aşteaptă soluţii, printre altele, la probleme precum retrocedarea, discursul urii pe stadioane, cazul liceul catolic din Târgu-Mureş, al învăţământului superior medical în limba maghiară, a declarat agenției MTI Ferenc Kalmár, copreşedintele ungar al comisiei, relatează hirado.hu.
Conform tratatului de bază româno-ungar semnat în 1996, comisia mixtă, compusă din experţi şi reprezentanţi ai ministerelor competente, trebuie să se reunească cel puţin o dată pe an pentru a propune soluţii la problemele apărute. Protocolul ultimei reuniuni a fost semnat în 2009. Partea ungară nu a mai fost dispusă să semneze protocolul celei de-a opta reuniuni a comisiei, care a avut loc în 2011, deoarece comisia nu a discutat 18 dintre problemele ridicate de partea maghiară.
Anul trecut, la Gyula, ministrul ungar de externe, Péter Szijjártó, a convenit cu şeful diplomaţiei române, Bogdan Aurescu, să relanseze cadrul instituţional al dialogului bilateral privind situaţia minorităţilor. Cu această ocazie, Ferenc Kalmár şi Iulia Matei, copreşedinţii de atunci ai comisiei, au semnat protocolul celei de-a opta sesiuni, care a inclus şi angajamentul de a lua în discuţie cele 18 puncte asupra cărora nu s-a ajuns la un acord de-a lungul anilor, completându-le cu problemele apărute între timp, precizează MTI.
„În cadrul discuțiilor, cele două părți au convenit pentru viitor ca activitatea Comitetului să fie constantă, constructivă și eficientă, orientată către analizarea problemelor reale care țin de protecția identității etnice, lingvistice, religioase și culturale a persoanelor aparținând minorității române din Ungaria, respectiv aparținând minorității maghiare din România. De asemenea, au agreat o cooperare consolidată pentru identificarea soluțiilor concrete pentru a răspunde acestor probleme, cu respectarea ordinii constituționale și a legislației interne din cele două state. Această abordare va fi reflectată inclusiv în structura celui de-al 9-lea Protocol, în spiritul înțelegerii convenite între miniștrii afacerilor externe ai celor două țări, ocazionate de vizita la București a șefului diplomației ungare Péter Szijjártó, din 12 iulie 2022”, arată comunicatul MAE român.
Potrivit agenției MTI, partea română a propus o nouă structură a protocolului, în privinţa căreia Ferenc Kalmár a declarat că partea ungară trebuie mai întâi să examineze dacă problemele cu care se confruntă comunitatea maghiară din România se încadrează în noua structură propusă de partea română (care se concentrează pe măsuri legate de păstrarea identităţii) şi, dacă este necesar, să propună o completare partenerului său de discuţii.
La întrebarea privind aşteptările sale faţă de reluarea dialogului după o pauză de mai bine de zece ani, care ar trebui să găsească răspunsuri la „moştenirea istorică” a celor 18 probleme nesoluţionate şi la multe alte probleme care au apărut de atunci, oficialul maghiar a declarat că dialogul trebuie menţinut neapărat şi că orice discuţie trebuie începută cu speranţa de a ajunge la un acord.
„Discuțiile au evidențiat dorința de cooperare dintre România și Ungaria în cadrul acestui mecanism creat în baza Tratatului de Înțelegere, Cooperare și Bună Vecinătate între România și Ungaria (Timișoara, 16 septembrie 1996), în beneficiul nemijlocit al cetățenilor români de etnie maghiară, respectiv al cetățenilor ungari de etnie română, care rămân autentice punți de legătură între România și Ungaria”, precizează, la rândul său, comunicatul diplomației de la București.
De asemenea, au fost abordate în cadrul discuțiilor și alte „elemente de interes și conduită” privind relația bilaterală, menționează comunicatul MAE.