După ce a renunțat la reactoarele nucleare, Germania urmează să cheltuiască miliarde de euro pentru construirea de noi centrale pe gaz. Exploatarea combustibililor fosili este necesară pentru a fi asigurată securitatea energetică pe termen lung, consideră reprezentanții industriei și guvernul. Berlinul a fost de acord să aloce 16 miliarde de euro pentru a construi patru mari centrale pe bază de gaz metan pentru a acoperi necesarul de energie electrică în contextul unei ample reforme a rețelei naționale de energie, transmite POLITICO.

Într-o declarație transmisă luni, autoritățile au arătat că noua strategie apare " în completarea dezvoltării constante a surselor de energie regenerabilă" și că este esențială pentru a asigura furnizarea continuă de energie electrică "chiar și în perioadele în care soarele și vântul sunt reduse".

Coaliția de guvernare a luat această decizie în urma unor discuții purtate între cancelarul Olaf Scholz (SPD) și ministrul economiei, politicianul Robert Habeck (Verzi). Acordul prevede un mecanism de creștere a capacității bazat pe mecanisme de piață pentru a extinde producția de energie electrică până în 2028.

Guvernul a calificat centralele electrice pe bază de gaze naturale drept "moderne, extrem de flexibile și ecologice", deoarece vor putea fi adaptate pentru a putea folosi hidrogenul obținut din surse regenerabile și care nu poluează. Se preconizează că centralele vor produce până la 10 gigawați de energie electrică. Licitațiile pentru aceste proiecte vor începe în curând.

Firma germană de energie Uniper, care se așteaptă să fie implicată în construcție, s-a declarat " eliberată" că coaliția a ajuns la un consens politic cu privire la noile centrale, adăugând că "este nevoie urgentă de o intervenție rapidă, deoarece procesul de aprobare și construcția efectivă a centralelor electrice și a instalațiilor de stocare vor dura mai mulți ani".

Cu toate acestea, organizațiile de protecție a mediului rămân sceptice, Greenpeace denunțând strategia ca fiind "un exemplu perfect al modului în care entuziasmul din jurul hidrogenului este doar o perdea de fum pentru mai multe gaze fosile".

Sistemele similare aplicate în alte state membre ale UE au stârnit, de asemenea, reacții din partea activiștilor pentru protecția mediului. Săptămâna trecută, gigantul energetic francez Engie a primit aprobarea de a construi o centrală pe gaz de 500 de megawați în apropierea orașului Nijmegen din Țările de Jos, chiar dacă aproximativ 2 000 de locuitori au semnat o petiție prin care se opuneau acestui proiect. Engie insistă asupra faptului că centrala, amplasată pe locul unui fost generator pe bază de cărbune, va fi o " instalație hibridă" și ar putea fi convertită în viitor pentru a funcționa cu hidrogen.

Germania și-a închis ultimele trei reactoare nucleare în aprilie anul trecut, în ciuda avertismentelor că acest lucru va duce la utilizarea mai multor combustibili fosili. Anul trecut, un raport al propriei agenții pentru protecția climei de la Berlin a declarat că este posibil ca țara să nu-și atingă obiectivul de reducere a emisiilor de gaze cu efect de seră cu 65% până în 2030.

În septembrie, Scholz a respins solicitările venite din partea propriei coaliții de a reporni reactoarele, având în vedere criza energetică, declarând: "Energia nucleară s-a terminat".