Alegătorii bulgari sunt chemaţi din nou la urne, duminică, la a patra rundă de alegeri legislative în mai puţin de doi ani, transmite Reuters.
Contextul alegerilor parlamentare este sumbru, cu inflaţia şi costul energiei în creştere, inclusiv din cauza războiului din Ucraina. Miza este formarea unui guvern care să facă faţă acestor probleme şi să asigure importul de gaze la preţ rezonabil.
Rusia şi-a sistat din aprilie exporturile către Bulgaria, care a refuzat să achite contravaloarea în ruble.
Reuters notează că negocierile pentru formarea unei coaliţii guvernamentale vor dura mult după încheierea scrutinului, clasa politică bulgară fiind profund divizată în privinţa combaterii corupţiei. Puţinele partide noi nu au reuşit încă să îşi creeze o bază electorală.
Agerpres subliniază că sondajele de opinie consideră că formaţiunea favorită este partidul GERB al fostului premier Boiko Borisov, în vârstă de 63 de ani, care a câştigat cinci alegeri din 2009 până în aprilie anul trecut. De data aceasta, se pare că GERB va fi din nou pe primul loc, dar cu numai 24% din voturi.
Nici alte partide tradiţionale, cum ar fi Socialiştii, MRF - formaţiunea etnicilor turci - sau Bulgaria Democrată, cu o platformă anticorupţie, nu par să fi evoluat în preferinţele alegătorilor.
Există o senzaţie de stagnare a votanţilor, cu o prezenţă redusă la urne - apreciată la circa 40% - din cauza deziluziei tot mai puternice a cetăţenilor din cea mai săracă ţară din UE în faţa corupţiei şi a conflictelor politice sterile.
„Două treimi din bulgari spun că ar trebui să se formeze un guvern după vot, iar în acelaşi timp aproape două treimi nu cred că se va întâmpla asta. Partidele politice lasă să răzbată o senzaţie de neajutorare privind formarea unui guvern”, apreciază analista Boriana Dimitrova de la furnizorul independent de sondaje de opinie Alpha Research.
Eşecul în lupta cu inflaţia şi cu deficitul fiscal ar putea obliga Bulgaria să amâne adoptarea euro, planificată deocamdată pentru 2024.
Nu este cert nici viitorul relaţiilor ţării cu Rusia, tradiţional călduroase, însă reconsiderate de partea bulgară după invazia rusă în Ucraina.
Dacă GERB câştigă alegerile, aşa cum indică sondajele, multă lume se aşteaptă ca Borisov să întâmpine dificultăţi în formarea unei coaliţii guvernamentale funcţionale, în timp ce numeroşi politicieni de toate orientările îl acuză că tolerează corupţia.
Partidul Poporului (PP), formaţiunea condusă de premierul reformist Kiril Petrov, răsturnat de la putere în iunie, după numai şase luni, a scăzut în sondaje sub 20%.
Guvernul Petkov a mărit pensiile şi salariile bugetarilor, însă coaliţia sa formată din patru partide s-a dovedit fragilă şi a dezamăgit mulţi alegători prin lipsa unor rezultate clare în combaterea corupţiei la nivel înalt. Gruparea de centru este creditată totuşi cu locul al doilea la alegeri.
Atât GERB, cât şi PP consideră că Bulgaria trebuie să îşi întărească legăturile cu partenerii euro-atlantici. Ambele partide promit sprijin pentru Ucraina, protecţia populaţiei şi a economiei faţă de costurile paralizante ale energiei şi creşterea nivelului de trai.
Citește și: Manfred Weber: România și Bulgaria trebuie să devină în sfârşit state membre ale spaţiului Schengen