Preşedintele Klaus Iohannis a promulgat, vineri, legea privind Codul silvic, potrivit Administrației Prezidențiale. Actul normativ reglementează regimul silvic, guvernanţa sectorului silvic, controlul aplicării şi respectarea regimului silvic, precum şi cel sancţionator.

Camera Deputaților a adoptat, decizional, proiectul de lege privind Codul silvic, cu majoritate de voturi.

Prin actul normativ este stabilit cadrul legal pentru lupta digitalizată cu tăierile ilegale de pădure. Drumurile forestiere vor fi supravegheate video, cu sisteme tehnice de monitorizare/înregistrare, care să ajute la descoperirea furturilor şi tăierilor ilegale.

Sunt introduse noi infracţiuni silvice: falsificarea datelor informatice de natură silvică şi falsul în declaraţiile informatice vor fi pedepsite cu 1 până la 5 ani de închisoare.

Noul Cod silvic prevede totodată înfiinţarea Registrului Forestier Naţional (RFN) pentru evidenţa exploataţiilor forestiere, în care vor fi incluşi toţi proprietarii de pădure din România, pentru facilitarea prin modalităţi informatice a avizărilor şi raportărilor între diferite entităţi publice şi monitorizarea implementării serviciilor silvice, precum şi Consiliul Naţional pentru Silvicultură, care va avea rol de a urmări exercitarea în condiţii de etică profesională şi respectarea standardelor profesionale de către personalul silvic.

Sunt stabilite clar obligaţiile şi drepturile proprietarilor de terenuri forestiere, diferenţa pentru proprietăţile forestiere de până la 10 ha şi proprietăţile forestiere de peste 10 ha.

Potrivit legii promulgate de șeful statului, este extinsă suprafaţa unde sunt interzise aceste tăieri la ras la parcurile naturale şi toate ariile naturale protejate din România şi e introdus conceptul de „insule de îmbătrânire”, un mecanism prin care suprafeţele de pădure de minimum 0,1 ha, cu rol în menţinerea biodiversităţii, vor fi protejate de tăieri.

De asemenea, este dublată suprafaţa minimă acoperită cu arbori, necesară pentru categoria de folosinţă pădure, de la 0.25 ha la 0.5 ha.

Este introdus termenul de „folosinţă agrosilvică”, ceea ce înseamnă că terenurile agricole vor putea fi mai uşor împădurite. În acelaşi timp, este reglementată acordarea de compensaţii financiare de la bugetul de stat pentru restricţiile impuse şi dezavantajele create prin conservarea biodiversităţii habitatelor forestiere.

Prin proiect sunt definite interesele şi incompatibilităţile pentru personalul domeniului silvic şi se dă posibilitatea tuturor cetăţenilor de a se plimba pe jos sau cu bicicleta în orice pădure din ţară. Este urmărită, totodată, promovarea şi protecţia rolului sanogen, educativ, turistic şi recreativ al pădurii, inclusiv prin includerea de păduri în centurile verzi din jurul oraşelor, precum şi majorarea suprafeţei terenurilor ocupate cu păduri.

În cazul terenurilor din FFN în suprafaţă de maximum 30 ha inclusiv, pentru care nu există administrare sau pentru care nu sunt asigurate servicii silvice minimale, al căror proprietar nu se poate identifica ori a cărui succesiune nu a fost dezbătută sau nu există materializate în teren limitele proprietăţii, Garda Forestieră competentă teritorial notifică în scris unitatea administrativ-teritorială locală pe raza căreia se găseşte terenul cu privire la necesitatea de a se asigura paza şi serviciile silvice minimale.

În vederea asigurării pazei şi a serviciilor silvice minimale, preluarea terenurilor prevăzute în Codul silvic este realizată de ocolul silvic nominalizat, în maximum 30 de zile de la notificarea Gărzii Forestiere competente teritorial;

„în situaţia condiţiilor atmosferice nefavorabile, care nu permit identificarea eventualelor prejudicii, termenul se poate prelungi cu până la 30 de zile de la data constatării încetării condiţiilor nefavorabile cu aprobarea Gărzii forestiere competente teritorial”, mai spune legea promulgată.

Ministrul Mediului Mircea Fechet a declarat în plen că este unul dintre acele momente în care Parlamentul dă României, după 15 ani, o lege care marchează un nou început în gestionarea pădurilor.

„15 ani în care am evoluat ca societate, în care aşteptările au crescut şi provocările s-au diversificat. E o lege care merită din plin să fie în procedură de urgenţă, nu doar pentru că reprezintă un jalon important în PNRR, ci pentru că timpul nu mai are răbdare cu pădurile din România, pentru care avem nevoie de reglementări clare şi actuale. Astăzi nu vorbim doar despre lemn, ci vorbim despre importanţa pădurii pentru fiecare dintre noi. (...) Nu vorbim doar despre industria lemnului, ci despre un sector economic care a ajuns la 3,5% din PIB, având un aport important în balanţa comercială a României”, a afirmat ministrul Mediului.

Potrivit acestuia, noul Cod silvic răspunde celor trei perspective definitorii: conservarea pădurilor româneşti, a economiei şi a vieţii.

Preşedintele Comisiei de agricultură, deputatul PSD Adrian Chesnoiu, a subliniat importanţa consensului pe această lege, după ce actul normativ a trecut de votul Parlamentului.

„După îndelungi dezbateri, ajungem la un consens şi am adoptat o lege extrem de importantă. Este un prim exemplu că, atunci când ne dorim, membrii potenţialei viitoarei coaliţii de guvernare - formată din PSD, PNL, USR şi UDMR - pot ajunge la consens”, a explicat Chesnoiu.