Decenii la rând, una dintre marile probleme ale sistemului de sănătate din România a fost subfinanțarea. Lipsa de resurse și de viziune de multe ori n-a permis dezvoltarea unui sistem de sănătate și în România, așa cum vedem „într-o țară ca afară".

Să ne gândim doar la faptul că atunci când intrăm într-un spital, înainte să apucăm să vorbim cu personalul medical sau să primim un diagnostic, ne uităm la cum arată respectiva unitate medicală. Întotdeauna o clădire nouă și modernă va ajuta la încrederea pe care pacienții o vor avea în actul medical.

Însă dezvoltarea unei astfel de infrastructuri nu se face poate face peste noapte. Și necesită foarte mulți bani.

Prin PNRR sunt injectate în sistemul de sănătate din România, doar pentru infrastructura spitalicească, aproximativ 10 miliarde de lei. Și nu sunt lucruri pe hârtie. Este o veste pe cât de bună pe atât de reală.

Zilele trecute a fost aprobată lista celor 27 de unități medicale care vor beneficia de aceste resurse fără precedent.

Bun, acum avem resursele financiare. Cum facem ca aceste lucruri frumoase să devină realitate?

Cumva, asta este frumusețea PNRR-ului, planul gândit de Uniunea Europeană.

Ai un termen limită de implementare a acestor proiecte. 2026.Practic, ești constrâns să îți atingi obiectivele. Astfel, selectezi proiecte mature, care pot fi finalizate până în 2026.

Și nu e numai asta. Ci PNRR vine la pachet cu ținte și jaloane intermediare. Acesta este de fapt mindset-ul unui sistem de management modern. Asta îți permite să evaluezi constant și obiectiv implementarea proiectului.Toate acestea, tocmai pentru ca aceste 10 miliarde să nu rămână doar pe hârtie. Ci să devină realitate. În 2026. În România.

Ușor, ușor, dacă lucrăm în echipă, cu determinare și profesionalism, România începe să devină acea țară ca afară.