România ar trebui să aibă o strategie împreună cu Bulgaria în vederea aderării la spaţiul Schengen, fiind în acelaşi timp extrem de important să nu rămână ancorată în logica în care atât cât timp nu se închide dosarul migraţiei nu poate discuta subiectul Schengen, a declarat marţi eurodeputatul Dragoş Tudorache într-o declaraţie pentru Agerpres.
Europarlamentarul, care este vicepreşedinte al grupului Renew Europe, s-a referit la acest subiect în contextul reuniunii Consiliului Justiţie şi Afaceri Interne (JAI) din 9 şi 10 martie, a cărei agendă include, la secţiunea activităţilor fără caracter legislativ, 'Situaţia generală a spaţiului Schengen', nu însă şi aderarea României şi a Bulgariei la Schengen.
Reuniunea din 9-10 martie este şi prima oficială a Consiliului JAI după cea din decembrie anul trecut, când pe agendă s-a aflat şi aderarea Croaţiei, a României şi a Bulgariei la spaţiul Schengen. Dintre aceste trei ţări, doar prima a primit atunci undă verde, devenind membră a spaţiului european de liberă circulaţie la 1 ianuarie. În cazul României şi al Bulgariei nu a existat unanimitate, deşi cele două ţări au îndeplinit toate condiţiile tehnice necesare, lucru recunoscut de Comisia Europeană încă din 2011, inclusiv în urma evaluărilor făcute de experţii europeni. Opoziţia a venit din partea Austriei şi a Olandei, aceasta din urmă precizând că Bulgaria nu este deocamdată pregătită pentru a intra în Schengen.
''Pe masă sunt două opţiuni: fie mergem la pachet cu Bulgaria - ceea ce eu recomand să facem, ceea ce înseamnă că trebuie să convingem în primul rând Olanda, şi apoi să tratăm problema Austriei -, fie considerăm că problema Olandei nu poate fi rezolvată şi atunci scenariul ar fi desprinderea de Bulgaria care tehnic, juridic, cred eu că acum s-ar putea face la nivel teoretic, însă politic atunci avem alte probleme, cu alte state membre care nu ar vrea să vadă decuplarea", a spus Tudorache.
El consideră că principala strategie a României trebuie să fie aceea de a convinge Olanda să lucreze pe un scenariu în care România şi Bulgaria împreună să obţină un calendar şi nişte paşi concreţi pentru a ajunge la decizia dorită.
"Odată rezolvată chestiunea Olandei, Austria ar rămâne izolată şi cred că va fi mult mai simplu de găsit o soluţie. Dar aici este nevoie în primul rând o discuţie cu Bulgaria, chiar dacă nu are guvern, chiar dacă are alegeri, şi împreună cu ea să se facă o strategie. Ştiu că sub egida preşedintelui bulgar există un grup transpartinic, care aduce toate forţele politice în jurul acestui obiectiv şi care a selectat oameni care pot ajuta Bulgaria, prin expertiza pe care o au, pentru a-şi îndeplini acest obiectiv. Din ceea ce înţeleg, este important şi pentru ei în acest moment. Nu ştiu dacă s-a schimbat ceva în timpul perioadei electorale, dar sunt convins că, odată preluată chestiunea la nivelul preşedinţiei, există oameni care să aibă continuitate în discuţii, chiar şi în timpul acestei perioade", a mai spus eurodeputatul Renew.
El a afirmat că dacă această strategie s-a făcut deja ar trebui să se vadă în curând efectele ei "poate chiar acum, la Consiliul JAI, să se vadă un demers comun între România şi Bulgaria, o declaraţie comună a miniştrilor român şi bulgar cred că eu că ar fi un semnal interestant şi important de dat". Pe de altă parte, dacă această strategie nu s-a făcut, a declarat Tudorache, "părerea mea este că în continuare pierdem timpul".
Fost ministru de interne, Dragoş Tudorache a subliniat că în prezent, în dosarul aderării ţării noastre la Schengen, esenţiale sunt decizia şi acţiunea politică, astfel încât obiectivul stabilit să fie atins cât mai curând posibil.
''Din păcate, şi o spun cu asumare, nu pot să spun ce a făcut România la nivelul autorităţilor, pentru că cel puţin eu şi o parte dintre colegii europarlamentari nu am fost implicaţi deloc în demersurile din decembrie încoace, aşa cum nu am fost, de altfel, implicaţi nici în demersurile autorităţilor înainte de Consiliul JAI din decembrie. Ne-am oferit sprijinul şi expertiza cei care avem expertiză în domeniu, dar nu am fost solicitaţi şi cred eu că ne-ar fi bine să ne coordonăm dincolo de partide politice aici, pentru că eu cred că a fost evident, pentru toţi cei care au fost interesaţi să vadă, că aici nu există ideologie politică pe acest subiect", a pledat el.
Dragoş Tudorache a afirmat că obiectul aderării la Schengen este asumat de toată lumea la nivel naţional şi toţi sunt dispuşi să facă ce ţine de ei pentru realizarea lui.
"Evident că, dincolo de iniţiativa sau de lipsa ei din partea autorităţilor, noi, fiecare în zonele noastre politice, am continuat să încercăm să împingem subiectul şi să convingem colegi să facă şi ei la fel, dar suntem la faza la care decizia, acţiunea politică de fapt, este esenţială. Aşa cum am mai spus în spaţiul public, la momentul acesta orice ar încerca să se mai facă la nivel diplomatic, în spatele scenei, este foarte important, dar impresia, decizia şi acţiunea politică la nivelul decidenţilor politici sunt esenţiale din punctul meu de vedere dacă dorim să schimbăm ceva în ritmul, de altfel nu foarte alert, pe care îl vedem că acest dosar îl are'', a afirmat eurodeputatul în declaraţia acordată AGERPRES.
El a ţinut să remarce că, spre deosebire de situaţia din toamna anului trecut, în prezent pare să nu mai existe sentimentul de urgenţă privind extinderea Schengen prin includerea României şi a Bulgariei: ''Dimpotrivă, aşa cum aţi văzut, au urcat alte subiecte pe agendă, migraţia şi altele, care vor ţine agenda sus pentru următoarele luni. Tare mi-e că o să o ţinem aşa dacă nu avem un acord politic pe dosarul mare al migraţiei, tare mi-e că o să o ţinem aşa până la alegerile europene din 2024, ceea ce va ţine practic orice alt subiect în planul doi, mai ales dacă acel subiect este cumva legat, condiţionat de discuţia mare pe migraţie. Ceea ce Austria a reuşit să facă este că a impus această condiţionare fără ca noi să fi făcut mare lucru politic pentru a împiedica asta. Se fac declaraţii politice pe ici, pe colo, dar nu aşa se rezolvă problema şi iată-ne acum fără a avea o idee clară, un calendar clar, despre când se va întâmpla ceva, dacă se va întâmpla ceva''.
Pe de altă parte, Dragoş Tudorache s-a referit la dosarul migraţiei, un dosar dificil, care de la criza din 2015-2016 a rămas nerezolvat. În opinia sa, o mare parte din coeziunea politică mare, inclusiv la nivelul Consiliului European, s-a pierdut în urmă cu 7-8 ani, pe fondul crizei migraţiei din acea perioadă, impactul fiind resimţit şi în alte dosare, ceea ce a afectat substanţial coeziunea între statele membre ale blocului comunitar.
''Deci, în mărime absolută, indiferent de subiectul Schengen, o rezolvare în acest an pe tot Pactul migraţie este, din punctul meu de vedere, un obiectiv esenţial dacă vrem ca în 2024 să avem nişte alegeri (europene - n. r.) care să fie despre altceva decât migraţie, despre altceva decât viziunile extremiste ale populiştilor de dreapta sau ale stângii, cumva extremele care tind, din păcate, să capteze şi să folosească subiectul acesta, urcându-se pe fricile unora sau altora în societate, fără să avem de fapt o discuţie sănătoasă despre ce înseamnă migraţia în esenţă şi cum ea poate fi fie benefică, fie dăunătoare. Deci, repet, este interesul politic colectiv să găsim o soluţie pe migraţie'', a afirmat eurodeputatul.
Miniştrii de interne din ţările Uniunii Europene se reunesc joi, la Bruxelles, în cadrul Consiliului Justiţie şi Afaceri Interne (JAI), pentru prima dată în acest format în mandatul actualei preşedinţii semestriale a Consiliului UE, asigurat de Suedia şi început la 1 ianuarie. Pe agenda provizorie a Consiliului JAI din 9-10 martie figurează, la secţiunea activităţilor fără caracter legislativ, 'Situaţia generală a spaţiului Schengen'. În cadrul acestei secţiuni va avea loc un schimb de opinii despre funcţionarea spaţiului Schengen şi viitorul politicii în domeniul vizelor.
De asemenea, va fi prezentată situaţia actuală referitoare la intrarea în funcţiune a Sistemului de Informaţii Schengen (SIS) consolidat.
Agenda Consiliului JAI mai poate suferi modificări în urma reuniunii COREPER (Comitetul Reprezentanţilor Permanenţi ai guvernelor statelor membre pe lângă Uniunea Europeană), prevăzută pentru miercuri.
Este însă improbabil ca aderarea României şi a Bulgariei la Schengen să fie introdusă pe agenda Consiliului JAI pe ultima sută de metri, întrucât la începutul anului preşedinţia suedeză a Consiliului UE a declarat nu va iniţia un vot în această chestiune dacă nu este convenit un acord cu ţările care se opun aderării celor două state. Or, în ultima perioadă nu s-a înregistrat nicio schimbare în poziţiile oficiale ale Austriei şi Olandei.