Dosarul Revoluției, în care inculpați erau Ion Iliescu sau Gelu Voican Voiculescu, a fost trimis înapoi la Parchetul Militar, a decis Înalta Curte de Casație și Justiție (ICCJ). Hotărârea este definitivă.
„În majoritate, Constată că procurorul nu a respectat obligația procedurală de a regulariza rechizitoriul nr.11/P/2014 din data de 29 iulie 2022 al Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie – Secţia Parchetelor Militare, ce fusese instituită cu caracter definitiv”, se arată în minuta Înaltei Curți de Casație și Justiție.
Înalta Curte a restituit rechizitoriul care îi viza pe Ion Iliescu, Gelu Voican Voiculescu și Iosif Rus, (acuzați de crime împotriva umanității) citând „inaptitudinea (...) de a învesti instanța, nefiind posibilă stabilirea obiectului și limitelor judecății”.
„Suntem în situația în care am fost în urmă cu patru ani când a fost trimis același dosar de care vorbim astăzi la instanță. După doi ani de zile Curtea Supremă l-a returnat, parchetul nu a instrumentat și nu a efectuat hotărârile Curții Supreme (...) Avem de două ori aceeași greșeală de procedură pe care procurorul de caz (...) a făcut-o, din punctul meu de vedere, voit (...) De 4 ani, dacă acest dosar ar fi fost instrumentat corect, criminalii puteau fi condamnați și puteau fi la pușcărie”, a spus Teodor Mărieș, președintele Asociației 21 Decembrie 1989, pentru Digi24.ro.
La 35 de ani, aproape, de la căderea comunismului, justiția din România nu a reușit să facă lumină în cazul evenimentelor de la Revoluția din Decembrie 1989. România a fost și condamnată la CEDO pentru acest motiv, în anul 2011, la insistențele Asociației „21 Decembrie 1989”. Dosarul a mai fost restituit parchetului și în anii 2020 și 2021, după ce fusese clasat în anul 2015.
Fostul procuror general al României, Augustin Lazăr, și-a cerut scuze în anul 2019 „pentru durata excesivă a anchetei”, când dosarul a ajuns prima oară pe masa judecătorilor. ICCJ a decis, în 2020, că mai multe probe depuse în dosar trebuie excluse, iar în 2021 a mai restituit o dată dosarul procurorilor militari.
Anul trecut, Înalta Curte de Casație și Justiție și-a declinat competența Curții de Apel București, argumentând că Ion Iliescu nu era șef de stat pe 22 decembrie 1989. În anul 2023, Curtea de Apel a decis începerea judecății în Dosarul Revoluției, însă Înalta Curte de Casație și Justiție a constatat „neregularitatea rechizitoriului” în iunie 2024 și a dat termen procurorului să rezolve problemele ridicate.
Fostul președinte al României Ion Iliescu și fostul vicepremier Gelu Voican Voiculescu au fost acuzați de infracțiuni împotriva umanității. Concret, procurorii afirmă că cei doi ar fi dezinformat populația prin aparițiile televizate și ar fi creat „o psihoză generalizată a terorismului”.
Această psihoză menționată de procurori ar fi dus la „numeroase situații de foc fratricid, trageri haotice sau ordine militare contradictorii”, după cum se mai arăta în rechizitoriu.
Procurorul Cătălin-Ranco Pițu, fost șef al Parchetului Militar și cel care a semnat rechizitoriul ajuns în instanță, a declarat la Digi24, în 2023, că „gruparea” condusă de Ion Iliescu a așteptat un moment prielnic pentru a-l da jos pe Nicolae Ceaușescu, moment ce a apărut în decembrie 1989.
„Scopurile acestei grupări au fost înlăturarea de la putere a lui Nicolae Ceaușescu, însă menținerea României în zona de influență a URSS”, menționa procurorul Pițu, în urmă cu mai bine de un an.
Potrivit datelor din dosar, aproximativ 1.150 de persoane au murit, începând cu 15 decembrie, la Revoluția din decembrie 1989, iar alte 4.500 au fost rănite, dar cele mai multe victime au apărut după data de 22 decembrie, după ce Nicolae Ceaușescu a pierdut total puterea.
Procurorul mai spunea că, pe 22 decembrie, între Ion Iliescu și capii armatei a existat un pact. Capii militari i-ar fi garantat lui Ion Iliescu preluarea și păstrarea puterii totale în schimbul exonerării lor de responsabilitate pentru represiunea armată asupra populației de dinaintea acelei date, potrivit procurorului.
„Pentru că, ne aducem aminte cu toții, a fost scoasă armata împotriva poporului român, lucru care era interzis chiar de legislația de atunci. Nu puteai scoate armata împotriva propriilor cetățeni, aveai Ministerul de Interne pentru asta (...) Pentru a le reuși această înțelegere și pentru a fi agreată, să zic așa, înțelegerea de opinia publică a mai fost nevoie de un element, de fenomenul securist-terorist (...) Focul fratricid a avut loc între forțele militare care de fapt se aflau de aceeași parte a baricadei, forțe cărora le-au fost intercalate zeci de mii de persoane civile înarmate cu intenție de către Ministerul Apărării Naționale”, mai spunea procurorul militar.
Citește și: Procurorul care a trimis Dosarul Revoluției în instanță: Scopul grupării Iliescu a fost menținerea României sub influența URSS