Crescuți cu sperietoarea romilor care "îi bagă în sac dacă nu sunt cuminți", copiii români devin adulți cu prejudecăți greu de dărâmat. E mărturia "Regelui" Dorin Cioabă, liderul comunității rome, care s-a alăturat campaniei Digi24 "Împreună, fără ură". Ne-a mărturisit că recent a trecut printr-un val de jigniri și amenințări, iar mulți romi nici nici nu-și mai recunosc etnia de teama excluderii.

 

Dorin Cioabă s-a alăturat campaniei “Împreună, fără ură” și a vorbit într-un interviu exclusiv realizat de jurnalista Ioana Ciurlea despre ura din societate, dar și despre discriminarea istorică pe care o trăiește comunitatea de romi. Ne-a spus că e foarte dezamăgit de ce se întâmplă pe rețelele de socializare, care sunt folosite ca niște instrumente de propagarea a urii: “În campania electorală am fost cel mai mult înjurat, mi-au jignit si amenințat familia. Oamenii s-au împărțit în tabere și, din cauza politicii, ajung să nu-și mai vorbeasca tată cu fiu”, a spus Dorin Cioabă.Liderul romilor a găsit și o explicație pentru discriminarea cu care se confruntă comunitatea sa: copiii români sunt crescuți cu sperietoarea “dacă nu ești cuminte, te iau țiganii și te bagă în sac” și crede că un copil crescut astfel devine un adult cu prejudecăți greu de dărâmat. Recunoaște, însă, că și romii au sentimente de ură față de autoritățile române, un fenoment care își are rădăcinile în comunism. “Când ura asta se întâlnește, ies scântei”, a mai spus Dorin Cioabă. El face apel la înțelegere și toleranță și îi îndeamnă pe oameni să nu se mai judece atât de aspru.

________________

Sunt foarte dezamăgit! Mai ales pentru ceea ce se întâmplă în spațiul online, pe rețelele de socializare, pentru că aceste rețele de socializare au fost create cu scopul de a ne apropia unii de alții, de a ne cunoaște mai bine și de a socializa. Nu știu de unde a apărut acest val de ură care i-a inundat pe toți, pentru că oamenii folosesc acum aceste rețele sociale pentru a amenința, pentru a vorbi urât, pentru a jigni. Oamenii încep deja să se despartă, cum să spun, în tabere, mai ales după campania electorală. Au rămas certați membrii familiilor, tatăl și copiii nu-și mai vorbesc pentru că unii au avut o opțiune, alți au avut alta.

Dumnezeu a spus că noi trebuie să fim plini de dragoste și această dragostea ne face să nu ne uităm la greșelile unora. Dragostea acoperă totul! Ura, într-adevăr, ne face să notăm fiecare greșeală, fiecare comportament, cum suntem îmbrăcați... Și, de aceea, nu judecați ca să nu fiți judecați! (...)

Cred că toată campania a fost una în care copiii mei, nepoții mei, prietenii mei au fost foarte supărați de ceea ce mi se întâmplă și au spus: «Uite, să nu mai postezi, că toată majoritatea oamenilor vorbește urât, au înjurat, au vorbit despre familie...», ceea ce nu cred că este normal.

Opțiunea noastră politică este una secretă, dar în momentul în care ești o persoană publică și oamenii așteaptă o recomandare, o îndrumare, adică: «domnule Cioabă, noi cu cine mergem, cum mergem, pe cine votăm, cum credeți dumneavoastră?»... Eu, dacă sunt un un lider al lor, trebuie să le dau și astfel de de indicații.

Foarte, foarte multe jigniri am avut, foarte mulți oameni sunt supărați și astăzi pe mine și chiar unii dintre liderii noștri, ai romilor, n-au mai intrat în contact cu noi, pentru că au zis că de ce am îndemnat oamenii să voteze...

Noi am considerat că o minoritate, cum este cea maghiară, cum este cea a romilor sau alte minorități care trăiesc în România, nu pot să voteze un partid extremă dreapta. Niciodată, nu se poate! Partidele extremiste, întotdeauna, primele măsuri pe care le-au luat, le-au luat împotriva minorităților. (...)

Lucrurile vor reveni la normal, încet, încet. Contează dragostea, relația asta noastră de familie, de prietenie, care nu se face prin prisma politicului, ea este o stare, un simțământ, pe care îl avem. Ori îl avem, ori nu-l avem... 

Foarte mulți părinți nu-și lăsau copiii să se joace cu noi sau, dacă, cumva, ne invitau prietenii să mergem la ei, imediat ne scoteau afară. Le spuneau copiilor: «De ce ați adus pe țigan? Nu trebuie să vă faceți de lucru cu ei, nu trebuie să-i aduceți!» și lucrul acesta pentru noi, vă dați seama, că a fost un un lucru pe care nu l-am înțeles. Adică, noi n-am făcut nimic rău, eram niște copii nevinovați. Mai bine ne înțelegeam cu cei de etnie germană, cu sașii, pentru că și ei erau la fel, o minoritate.

Cu copiii majoritari era foarte greu. De ce? După aceea am studiat fenomenul, să-mi dau seama de unde există această ură și această respingere și din studiile pe care le-am făcut am ajuns la concluzia că majoritarii și-au crescut copiii cu astfel de sentimente.

Când o mamă îi spune copilul: «Vezi, dacă nu ești cuminte, te dau la țigani!»... Asta-i speria foarte mult și când vedeau o femeie îmbrăcată în port spuneau: «Uite, te ia țiganca, te bagă în sac!» Dați-vă seama că acel copil a trăit cu această frică și după aceea, brusc, dintr-o dată, apare într-o societate în care sunt și membrii ai acestei comunități.

Nu e normal să să reacționeze negativ, adică: «Ah, cu ei mă speria mama, ce să caute la noi?»...

M-am gândit să fac o păpușică, să creez o păpușică, o păpușică îmbrăcat în portul nostru al romilor. O cheamă Lulica, are numele străbunicii mele, prima soție de lider. Această păpușă am oferit-o și gratuit, o livrăm și prin internet, în special grădinițelor, pentru că am vrut să aibă copiii, fetițele să se joace și cu o păpușică îmbrăcată în haine romanes, pentru a nu mai fi o sperietoare pentru ei.

Să știți că foarte mulți membri ai comunității noastre care sunt dezvoltatori și au afaceri, nici nu mai spun că sunt romi, ascund lucrul acesta. I-am chemat de multe ori la la evenimente și au zis: «nu venim că vom fi filmați și ne văd oamenii cu care facem afaceri!». Vă dați seama că există o discriminare, că în momentul în care partenerul află că ești de etnie romă, nu mai vrea să lucreze cu tine.

Există acuma și o ură din partea comunității noastre, a romilor, față de autorități. Pe timpul lui Ceaușescu exista o ură asupra comunității de romi și erau arestați fără să facă niciun fel de infracțiune. Erau arestați de către Miliție și li se luau salbele de aur. Ca să strângă acest aur, care era singura noastră moștenire, apelau la trucurile acestea și îi arestau câteva zile. Familia, când vedeau că sunt luați, mergea și preda acea salbă.

S-a creat această ură împotriva autorităților. Romii noștri, și acuma, dacă ar veni un polițist într-o zonă locuită de romi, toți fug. Și dacă-i întrebi: «Dar de ce fugiți, că n-ați făcut nimic?», spun: «Apoi, noi nu știm ce au oamenii ăștia cu noi!»

Dacă ei au ură și ura aceasta este și din partea romilor…. Vă dați seama că ura aceasta se întâlnește undeva la mijloc și scoate scântei.

Să lăsăm ura și să o înlocuim cu dragoste. Atunci putem să spunem cam suntem biruitori!

_________________________________

Într-un climat social tot mai tensionat, zdruncinat de dezinformare, discriminare și intoleranță, ura găsește un teren fertil pentru a se aprinde și a se răspândi cu ușurință. O societate dominată de prejudecăți este o societate care se dinamitează din interior, iar nevoia de a combate discursul instigator la ură nu mai este o opțiune, ci devine o necesitate. În acest context, Digi24 își propune să atragă atenția asupra consecințelor nocive ale valului de înverșunare propagat în spațiul public și în interacțiunile umane.

Proiectul „Împreună, fără ură” aduce în prim-plan povești autentice, confesiuni și reflecții puternice despre felul în care ura lovește în oameni și despre ce putem face ca să o oprim. Inițiativa reunește, într-un dialog deschis, voci relevante din diferite domenii care au acceptat invitația jurnalistei Ioana Ciurlea de a discuta despre această realitate dureroasă și despre puterea eliberatoare a iubirii. Printre cei care s-au alăturat demersului civic se regăsesc actorii Victor Rebengiuc, Alex Bogdan și Ada Galeș, artiștii Erika Isac și Emil Rengle, „Regele” Dorin Cioabă, creatoarea de conținut culinar Jamila, psihoterapeutul Gaspar Gyorgy, dar și lideri de opinie din online precum Silviu Faiăr și Mircea Bravo.

Campania „Împreună, fără ură” vizează și declanșarea cât mai urgentă a procesului de actualizare a legislației în vigoare care face dificilă, în prezent, sancționarea celor care promovează ura sau săvârșesc fapte motivate de acest tip de comportament.