Preşedintele ales al SUA, Donald Trump, a declarat luni că doreşte să discute cu omologii săi rus şi ucrainean, Vladimir Putin şi Volodimir Zelensky, pentru a opri „carnagiul” războiului din Ucraina, după ce liderul de la Kremlin salutase mai devreme, luni, avansul trupelor ruse pe linia frontului, relatează AFP.
Trump, care urmează să revină la Casa Albă în 20 ianuarie, a promis în timpul campaniei electorale să pună capăt rapid războiului şi a cerut deja o „încetare imediată a focului” şi negocieri, astfel încât europenii şi ucrainenii se tem că el ar putea forţa Kievul să facă concesii majore şi să ofere o victorie geopolitică Kremlinului, transmite news.ro
„Vom vorbi cu preşedintele Putin şi vom vorbi cu Zelenski şi cu reprezentanţii ucraineni. Trebuie să oprim acest lucru, este un carnagiu”, a declarat Trump, luni, la reşedinţa sa Mar-a-Lago din Florida. „Mare parte din acest teritoriu, când vă uitaţi la ceea ce s-a întâmplat.... sunt oraşe în care nu mai există nicio clădire în picioare, este un şantier de demolare (...). Deci oamenii nu se pot întoarce în aceste oraşe, nu a mai rămas nimic”, a declarat presei viitorul preşedinte american.
Vladimir Putin a declarat în repetate rânduri că este dispus să poarte discuţii cu Ucraina, cu condiţia ca acestea să se bazeze pe „realităţile de pe teren”, unde forţele ruse avansează de la începutul anului. În special, Rusia cere Ucrainei să cedeze patru regiuni pe care le ocupă parţial - Doneţk şi Luhansk în est şi Zaporojie şi Herson în sud - în plus faţă de Crimeea anexată în 2014, şi să renunţe la ambiţia sa de a adera la NATO.
Volodimir Zelenski s-a opus mult timp în mod categoric oricărei concesii faţă de Vladimir Putin, dar şi-a flexibilizat această poziţie în ultimele luni în faţa dificultăţilor pe care armata sa le întâmplină pe linia frontului şi a temerilor legate de o slăbire a ajutorului occidental. În special, el a lansat ideea ca Ucraina să renunţe temporar la pretenţiile sale asupra teritoriului controlat de Rusia în schimbul unor garanţii de securitate din partea NATO şi a unor livrări suplimentare de arme occidentale.