Donald Trump își pierde răbdarea cu Vladimir Putin, a declarat președintele Finlandei după o lungă conversație cu omologul său american. Alexander Stubb a spus că Trump și Putin, care urmează să discute la telefon luni, nu trebuie să decidă soarta Ucrainei fără a ține cont de opinia președintelui acesteia, Volodimir Zelenski, scrie The Guardian.

Stubb a mai spus că, în funcție de rezultatul convorbirii telefonice, există posibilitatea ca senatorii americani Lindsey Graham și Richard Blumenthal să prezinte în această săptămână în Congres un pachet de sancțiuni menite să pună în imposibilitate financiară Rusia.

Stubb a fost în contact aproape zilnic cu Graham, care descrie pachetul de sancțiuni ca fiind „devastator”. La o conferință pe tema securității în Estonia, Stubb a declarat: „Dacă am pune totul cap la cap, am putea spune că Zelenski este răbdător, iar președintele Trump începe să devină nerăbdător, dar în direcția corectă, adică față de Rusia”.

Stubb a afirmat că amenințarea cu sancțiuni și neaplicarea acestora nu ar cauza o problemă de credibilitate atâta timp cât Occidentul îl face pe Putin să reacționeze.

Se așteaptă ca Graham, care a discutat săptămâna trecută pachetul de sancțiuni cu miniștrii de Externe europeni, să adapteze prevederile proiectului de lege astfel încât acesta să vizeze firmele străine care importă energie din Rusia. Graham, un loial al lui Trump, prezintă sancțiunile sale ca un complement al politicii tarifare a lui Trump și nu ca o alternativă.

Pachetul inițial conținea planuri de impunere a unor tarife de 500% asupra mărfurilor din orice țară care face comerț cu energie cu Rusia, o politică de tip „blunderbuss” pe care Trump a inversat-o deja în războiul comercial.

Stubb a declarat că orice contact european cu Putin se va face prin intermediul liderilor E3 din Marea Britanie, Franța și Germania. „La nivel înalt, nu ar trebui să acționăm singuri”, a spus el.

Stubb, unul dintre puținii lideri europeni care au influență asupra lui Trump, a declarat că și-a folosit influența pentru a-l convinge pe președinte să-și revizuiască opinia despre puterea economică și militară a Rusiei.

La conferința de securitate Lennart Meri de la Tallinn, el a dezvăluit că, în conversația pe care a avut-o sâmbătă cu Trump, a încercat să-i explice că Rusia nu mai este o mare putere, „cu siguranță nu din punct de vedere economic”.

El a adăugat: "Este mai mică decât Italia, puțin mai mare decât Spania din punct de vedere economic. Din punct de vedere militar, a vrut să nege suveranitatea independentă și integritatea teritorială a Ucrainei în urmă cu trei ani. Anul acesta a avansat cu mai puțin de un punct procentual, rata dobânzii este de peste 20%, iar rezervele sale sunt epuizate.

Așadar, nu mai este o țară care poate fi considerată o mare putere. Acesta este genul de mesaje pe care trebuie să le transmiteți. Nu este un joc ușor, dar trebuie să continuați să colaborați cu Administrația americană.

Viziunea lui Trump asupra lumii nu este departe de ceea ce am văzut în concertul puterilor din secolul al XIX-lea – o eră a marilor puteri, uneori marcată de concurență, alteori de cooperare. Trebuie să convingem administrația americană că liberul schimb și normele comune sunt mai bune decât acordurile tranzacționale și să demonstrăm că luăm în serios apărarea în Europa și că suntem furnizori de securitate, nu consumatori de securitate."

Matthew Whitaker, ambasadorul SUA la NATO, a declarat în cadrul conferinței că țara sa este prietenă cu Europa, dar a avertizat că prezența militară în Europa va fi redusă. „Președintele Trump a spus pur și simplu: ajunge, asta se va întâmpla și se va întâmpla acum”, a afirmat el.

„Acest proces se va desfășura în mod ordonat, dar nu vom mai avea răbdare pentru tergiversări în această situație. Trebuie doar să analizăm consecințele practice.”

Amânarea anunțului privind retragerea trupelor americane până după summitul NATO de luna viitoare va îngreuna planificarea capacităților.

Radosław Sikorski, ministrul polonez de Externe, a fost unul dintre numeroșii lideri europeni care au recunoscut că reechilibrarea cheltuielilor de apărare între Europa și SUA era de multă vreme necesară, adăugând că îi este recunoscător lui Trump. El a amintit ce a spus amiralul japonez Isoroku Yamamoto despre americani după Pearl Harbor – „Am trezit un gigant adormit” – și a declarat: "Putin a trezit și el gigantul. Încă nu are idee cât de costisitor va fi acest lucru. De când președintele Trump a venit la putere, noi [NATO] ne-am dublat deja cheltuielile pentru apărare. Suntem la 2 % [din PIB].

La următorul summit NATO, noul obiectiv va fi de 3,5% pentru apărarea militară și 1,5% pentru apărarea civilă și cibernetică. Când vom realiza acest lucru, vom face Rusia să pară mică. Ca Europă, fără SUA, cheltuim de două ori și jumătate mai mult decât Rusia pentru menținerea păcii decât cheltuiește Rusia pentru război. Tot ce trebuie să facem este să cheltuim banii mai bine, pe baza lecțiilor învățate din Ucraina, și apoi să avem voința de a transforma acest lucru într-o forță de luptă. Ar trebui să fim recunoscători SUA pentru că ne-a spus lucrurilor pe nume."

Stubb a adăugat că, în discuțiile sale cu administrația americană, nimeni nu a menționat ieșirea SUA din NATO și că este în interesul SUA să aibă aliați în alianță.

Alar Karis, președintele Estoniei, a dezvăluit că a stat lângă Trump timp de două ore la funeraliile papei la Roma și i s-a spus: „Nu-ți face griji, ești în siguranță”.

Dar diplomații au avertizat că summitul NATO ar putea genera dezacorduri puternice cu privire la strategia față de Rusia, europenii dorind să fie clari că Rusia reprezintă o amenințare pe termen lung, indiferent de soluționarea conflictului din Ucraina. Nu este încă clar în ce calitate va participa Zelenskyy la summit. Prezența sa este importantă pentru liderii care nu doresc ca niciun acord de pace să excludă aderarea Ucrainei la NATO.