• Autor: Stiri.Click
  • Publicat: 2025-04-24 10:31:39
  • Sursa:
Donald Trump il ataca din nou pe Volodimir Zelenski: „Nu are de ce sa se laude!” Ce spune liderul american despre Crimeea Imagine

Preşedintele american Donald Trump l-a mustrat miercuri pe liderul ucrainean Volodimir Zelenski pentru că acesta a spus că Ucraina nu va recunoaşte ocuparea Peninsulei Crimeea de către Rusia, calificând-o drept o declaraţie incendiară care va face ca un acord de pace cu Rusia să fie mai greu de realizat, informează Reuters şi AFP.

„Această declaraţie este foarte dăunătoare negocierilor de pace cu Rusia”, a scris preşedintele Donald Trump într-o postare virulentă pe Truth Social.

Liderul de la Casa Albă a mai scris că Peninsula Crimeea a fost pierdută cu ani în urmă „şi nici măcar nu este un punct de discuţie”.

„Nimeni nu îi cere lui Zelenski să recunoască Crimeea ca teritoriu rusesc, dar, dacă vrea Crimeea, de ce nu s-au luptat pentru ea acum 11 ani, când a fost predată Rusiei fără să se tragă un foc?” a scris Trump în postarea sa.

Într-un moment în care la Londra au loc discuţii între oficiali americani, ucraineni şi europeni, Donald Trump repetă că şeful statului ucrainean „nu are cărţi în mână” şi îl acuză de „prelungirea crimelor” pentru că refuză să recunoască suveranitatea Rusiei asupra Peninsulei Crimeea, anexată de Moscova în 2014, notează Agerpres.

Trump mai spune că sunt „foarte aproape de un acord” pentru a pune capăt războiului, iar declaraţiile lui Zelenski nu au o influenţă pozitivă.

„Declaraţii incendiare precum cele ale lui Zelenski fac atât de dificilă rezolvarea acestui război. Nu are de ce să se laude!”, a criticat preşedintele american, reluând tonul pe care l-a folosit în confruntarea publică pe care a avut-o cu omologul său ucrainean în luna martie, în Biroul Oval al Casei Albe.

Vicepremierul ucrainean Iulia Sviridenko a reafirmat miercuri, în ziua în care la Londra au loc întâlniri privind o posibilă încetare a focului între emisari ai guvernului său, parteneri europeni ai Ucrainei şi Statele Unite, că Kievul nu va recunoaşte Peninsula Crimeea ca teritoriu al Rusiei.

„Nu vom recunoaşte niciodată ocupaţia Crimeei”, a spus Sviridenko pe contul său de X, referindu-se la una dintre condiţiile pe care SUA ar intenţiona să le impună Ucrainei pentru a pune capăt războiului.

Preşedintele ucrainean Volodimir Zelenski declarase deja marţi că recunoaşterea Crimeei, ocupată şi anexată de Rusia în 2014, ca parte a Federaţiei Ruse este o opţiune inacceptabilă pentru Ucraina.

Sviridenko a mai spus că Ucraina va cere garanţii de securitate dacă nu i se oferă posibilitatea de a adera la NATO, lucru ce a fost deja exclus de SUA.

Ea a repetat că „primul pas necesar” spre pace este „o încetare a focului pe uscat, în aer şi pe mare”.

Preşedintele ucrainean Volodimir Zelenski a îndemnat miercuri la un armistiţiu „imediat, complet şi necondiţionat” în Ucraina, în timp ce o delegaţie ucraineană se află la Londra pentru discuţii cu aliaţii occidentali, într-un format redus.

„Insistăm asupra unui armistiţiu imediat, complet şi necondiţionat”, a declarat liderul ucrainean pe Telegram, reiterând poziţia sa exprimată cu o zi înainte, conform căreia negocierile de pace nu pot începe decât după anunţarea unei încetări a focului.

„Apărarea vieţilor trebuie să fie o prioritate absolută pentru toţi partenerii”, a continuat Zelenski.

Axios a publicat marți seară un articol în care vorbește despre „ultima ofertă” a lui Trump pentru un acord de pace între Rusia și Ucraina, cadru de pace care include recunoașterea de către SUA a Crimeei ca parte a Rusiei și recunoașterea neoficială a controlului rusesc asupra aproape tuturor zonelor ocupate de la invazia din 2022

Centrala nucleară Zaporojie - cea mai mare instalație de acest tip din Europa - va fi considerată teritoriu ucrainean, dar va fi exploatată de SUA, energia electrică fiind furnizată atât Ucrainei, cât și Rusiei.

Documentul face referire la acordul SUA-Ucraina privind mineralele, despre care Trump a spus că va fi semnat joi.

Planul a fost redactat după ce emisarul lui Trump, Steve Witkoff, s-a întâlnit cu Putin timp de mai mult de patru ore săptămâna trecută. După ce planul a fost prezentat, Putin s-a oferit să întrerupă invazia Rusiei de-a lungul liniilor de front actuale ca parte a unui potențial acord, după cum a relatat Financial Times. Acesta este cel mai mare gest din partea lui Putin de până acum pentru a semnala că este dispus să facă pace, dar oficialii europeni rămân sceptici.

Citește și

J.D. Vance presează Ucraina și Rusia să accepte oferta de pace a lui Donald Trump: „E timpul să spună da”

Premierul Ungariei Viktor Orban s-a întâlnit, luni, cu Donald Trump şi cu miliardarul Elon Musk la complexul Mar-a-Lago al preşedintelui ales al SUA, în Florida, a anunţat liderul european pe platforma de social media X.

Economie 2024-12-10 08:41:28

Parchetul din Berlin a anunţat marţi că a încheiat anchetei pe care o deschisese la jumătatea lunii iunie împotriva solistului Rammstein, Till Lindemann, acuzat că ar fi abuzat sexual mai multe femei după concertele trupei. Procurorii germani spun că „nu pot stabili că Till Lindemann a întreţinut relaţii sexuale neconsimţite cu femei”.

Economie 2023-08-29 14:13:50

Preşedintele american Joe Biden va prezenta în cursul acestei săptămâni noi sancțiuni care vizează economia Rusiei, a declarat un oficial american pentru agenţia Reuters, relatează Agerpres. Măsura vine să întărească efortul de război al Kievului împotriva Moscovei înainte de instalarea la Casa Albă a lui Donald Trump.

Economie 2025-01-09 21:33:54

Companiile britanice sunt îndemnate să organizeze interviuri video sau față în față cu candidații IT, după ce analiștii au avertizat că Marea Britanie a devenit o țintă principală pentru angajații cu identități false trimiși de Coreea de Nord, informează The Guardian. Un raport recent arată că un singur lucrător nord-coreean a folosit 12 identități în Europa și SUA și a obținut contracte la distanță, redirecționând banii către regimul de la Phenian.

Economie 2025-04-20 22:28:08

Norvegia, Spania şi Irlanda vor recunoaşte oficial statul Palestina, au anunţat miercuri premierii celor trei ţări, exprimându-şi speranţa că demersul lor va favoriza pacea cu Israelul şi că alte ţări le vor urma exemplul. Membrele UE Slovenia şi Malta au anunţat şi ele în ultimele săptămâni că intenţionează să recunoască Palestina, argumentând că soluţia a două state este esenţială pentru o pace durabilă în regiune. Israelul şi-a rechemat ambasadorii din Irlanda şi Norvegia și transmite un mesaj dur: "Israelul nu va rămâne tăcut – vor exista și alte consecințe grave".

Economie 2024-05-22 11:08:43

Situaţia privind drepturile omului "s-a degradat semnificativ" în Rusia după declanşarea invaziei ruse asupra Ucrainei, în februarie 2022, subliniază luni primul raport elaborat de experta mandatată de Consiliul ONU pentru Drepturile Omului, Mariana Katzarova, informează AFP.

Economie 2023-09-18 15:37:25

Președintele american Donald Trump i-a cerut președintelui rus Vladimir Putin să înceapă negocierile pentru a pune capăt războiului din Ucraina pe 20 ianuarie, la scurt timp după învestirea sa, potrivit Radio Free Europe/Radio Liberty, preluat de Meduza.io.

Economie 2025-01-22 10:11:14

Europarlamentara letonă Tatjana Zdanoka, acuzată că a spionat pentru Serviciul Federal de Securitate (FSB) al Rusiei de la preluarea primului mandat în legislativul european, a dat asigurări, marţi, în faţa colegilor săi că este un agent, dar un agent al păcii şi pledează pentru o Europă fără fascism. Ea nu a comentat explicit informațiile privind contactele sale cu FSB, transmite EFE, dar a recunoscut că a corespondat între 2004 și 2013 cu o persoană care s-a dovedit ulterior a fi agent FSB, negând că ar fi știut despre legăturile acestei persoane cu serviciile secrete de la Moscova. Dezvăluirile privind conexiunile sale cu Rusia nu sunt o noutate pentru cei din Letonia, eurodeputata fiind cunoscută drept agent de influență al Kremlinului încă de când a intrat pe scena politică, la finele anilor '80."Da, sunt un agent: un agent al păcii, pentru o Europă fără fascism, pentru drepturile minorităţilor şi pentru o Europă unită", a spus Zdanoka în prima sa intervenţie publică de la dezvăluirile privind presupusa ei colaborare cu FSB.Într-o dezbatere privind ingerinţele ruse în UE, programată tocmai ca urmare a cazului său, printre altele, europarlamentara letonă şi-a cerut "scuze pentru că nu am fost un agent de succes" şi a susţinut că responsabilii de politică europeană faţă de această regiune "veneau în mod voluntar" la forumurile UE-Rusia pe care ea le organiza şi îi mulţumeau pentru această iniţiativă."În 2004, UE vedea în Rusia un partener strategic. Zece ani mai târziu, a avut loc o schimbare oficială a nomenclatorului în legătură cu Rusia: de la parteneriat şi cooperare la contacte critice", a spus Zdanoka."Chiar şi aşa, insistăm că va fi imposibilă soluţionarea conflictului privind Ucraina dacă UE lucrează împotriva Rusiei. Acum, două decenii mai târziu, lumea pierde şansa la pace", a adăugat ea."Da, eşti o agentă a păcii, la fel ca Putin", i-a replicat sarcastic europarlamentara lituaniană Rasa Jukneviciene, care a intervenit în dezbatere imediat după europarlamentara letonă.Anterior, la sosirea ei în hemiciclu pentru sesiunea de vot, europarlamentara letonă a păstrat tăcerea şi nu a răspuns întrebărilor jurnaliştilor despre contactele ei cu FSB, inclusiv una adresată în limba rusă.Parlamentul European investighează contactele dintre Zdanoka şi FSB de când au devenit publice şi ar putea anunţa sancţiuni împotriva letonei pentru încălcarea codului de conduită al europarlamentarilor în săptămânile următoare, potrivit unor surse parlamentare.Politiciana letonă a recunoscut că a corespondat între 2004 şi 2013 cu o persoană identificată de anchetatori drept agent FSB, dar a negat că ar fi avut cunoştinţă despre legăturile acestei persoane cu serviciile secrete ruseşti.Dezvăluirile despre colaborarea ei cu FSB nu sunt o surpriză pentru cei familiarizaţi cu Letonia, unde a fost văzută ca un agent al influenţei ruse de când a intrat în politică la sfârşitul anilor 1980.De profesie matematician, Zdanoka, care s-a născut la Riga în 1950, a fost membră a Partidului Comunist al Uniunii Sovietice între 1971 şi 1991 - aspect pe care îl menţionează de altfel pe pagina sa online a Parlamentului European - şi a devenit activă în sprijinirea intereselor Rusiei la începutul anilor 1990, după ce Letonia a devenit independentă.Zdanoka vorbeşte rusă, letonă, engleză şi franceză. 

Economie 2024-02-07 17:50:07