Doi presupuși luptători ai Grupului Wagner din Belaurs au fost acuzați de uciderea civililor lângă Kiev, ei fiind astfel primii mercenari internaționali care sunt acuzați de crime de război în Ucraina, transmite The Guardian.

Procurorii ucraineni au publicat marți numele și fotografiile a opt bărbați care sunt căutați pentru presupuse crime de război – inclusiv crimă și tortură – în satul Motîjîn. Câțiva ar fi luptat în Siria.

Procurorii spun că cinci dintre ei sunt soldați ruși, unul este un mercenar rus de la Grupul Wagner iar ceilalți doi sunt mercenari beloruși.

The Guardian a scris anterior despre presupusa implicare a soldaților numiți marți de procurori în tortura și uciderea sistematică a civililor din Ucraina, inclusiv a șefei consiliului din sat și a soțului și fiului ei.

Au existat relatări despre luptătorii Wagner pe teren în Ucraina, însă acestea sunt primele acuzații împotriva unor așa-ziși mercenari și a primului acuzat care nu este rus.

Stabilit în 2014 pentru a sprijini separatiștii pro-ruși în estul Ucrainei, Wagner ar fi fost fondat de Yevgheni Prigojin, un om de afaceri puternic care este apropiat de Vladimir Putin și care s-a confruntat cu sancțiunile occidentului.

Rusia a folosit luptători plătiți să-și întărească forțele de la începutul războiului. Este estimat că au desfășurat între 10.000 și 20.000 de mercenari din Siria, Libia și din alte părți, inclusiv luptători ai Grupului Wagner, în ofensiva sa din regiunea Donbas a Ucrainei, a declarat luna trecută un oficial european.

Un supraviețuitor a descris anterior pentru The Guardian cum soldații ruși care omorau în mod sadic oameni timp de zile întregi în sat au descris Ucraina ca fiind „o poveste de adormit copiii” în comparație cu Siria.

Procurorii spun că Serghei Vladimirovici Sazanov, în vârstă de 51 de ani și născut în orașil Rechița din Belarus, a fost unul dintre cei aproape 300 de mercenari Wagner care au participat în februarie 2018 la ofensiva din provincia siriană Deir ez-Zor. Ei au citat grupul de informații deschise InformNapalm.

Un alt bărbat, Alexander Alexandrovici Stupnițki, în vârstă de 32 de an, originar din Orșa din Belarus, a fost identificat ca ofițer de legătură pentru plutonul de asalt al companiei întâi recunoaștere și asalt al Grupului Wagner.

Al treilea bărbat identificat ca membru Wagner, Serghei Sergheivici Sazonov, în vârstă de 33 de ani, s-a născut la Kaliningrad și se pare că este șoferul vehiculului de comandă al Grupului.

Denis Korotkov, expert privind Grupul Wagner, a confirmat că cei doi suspecți au lucrat anterior pentru compania de mercenari. El a spus că este neobișnuit ca cetățenii beloruți să lupte cu acest grup, deoarece ar putea fi trimiși la închisoare pentru asta.

Niciunul dintre bărbații acuzați nu a fost reținut, iar procurorii cred că ar fi putut fi relocați de atunci pe linia frontului din Donbas, unde Putin a poziționat marea parte a armatei sale ca urmare a retragerii din jurul Kievului.

Oleg Tkalenko, procuror cu vechime din regiunea Kievului, a spus că investigația se bazează pe dovezi fotografice, imagini CCTV și mărturiile de la sute de suprabiețuitori care au confirmat identitățile celor care i-au torturat.

Doar trei oameni au supraviețuit torturilor din Motîjîn.

După ce au ucis civilii, soldații i-au îngropat în morminte comune în jurul taberei de tortură. Într-unul dintre acestea, anchetatorii au găsit cadavrul Olgăi Petrivna, șefa consiliului sătesc din Motîjîn, împreună cu soțul și fiul ei. Petrivna a ales să stea în oraș și să coordoneze ajutorul și apărarea teritorială atunci când rușii au ajuns acolo.

Tkalenko spune că autoritățile ucrainene au identificat până acum mai mult de 5.000 de soldați ruși care au fost trimiși la nord de Kiev.

Lista presupușilor criminali de război include 15 alți soldați ruși acuzați de abuzuri ale drepturilor omului în timpul ocupației brutale de o lună a orașelor la nord de Kiev.