În cazul unui cutremur major în România, cu intensitate de 7,4 - 8,1 MW, vor fi peste 350.000 de clădiri rezidențiale ce vor fi grav avariate, iar numărul de persoane grav rănite sau decedate va fi de peste 45.000. Aceasta este predicția pe care statul român, prin Inspectoratul General pentru Situații de Urgență din MAI, o face în cel mai recent document intitulat “Concepția națională de răspuns post seism”, elaborat la finalul anului 2021. Un alt document, realizat de Curtea de Conturi și publicat în luna ianuarie 2022, atrage atenția asupra faptului că instituțiile statului NU sunt pregătite pentru un cutremur major. 

Oricât ar părea de ciudat, nu Bucureștiul este locul care ar avea cel mai mult de suferit în cazul unui cutremur major în România, ci județele Buzău, Prahova și Galați. Asta din perspectiva clădirilor ce ar putea fi grav avariate în urma unui cutremur cu magnitudine între 7,4 și 8,1 MW. Cu circa 40.000 de clădiri rezidențiale ce ar putea fi grav avariate, județul Buzău conduce în acest sinistru clasament. El este urmat de Prahova (39.000), Galați (37.000), București (33.500) și Vrancea (33.000).

Datele de mai sus corespund estimării de la finele anului 2021, însă în ianuarie 2022 un audit al Curții de Conturi indica faptul că situația e mult mai gravă decât ar putea s-o indice documentul Inspectoratului General pentru Situații de Urgență. Spre exemplu, “echipa de auditori a constatat însă că nu există o inventariere și o evidență a tuturor clădirilor existente pe teritoriul Municipiului București”. Mai mult, spun auditorii Curții de Conturi, la nivelul Municipiului București, “politica de dezvoltare locală se realizează în baza Planului de Urbanism General (PUG) elaborat în perioada 1998 – 2000, care nu mai corespunde din punct de vedere tehnic și juridic realității. PUG trebuie actualizat o dată la 10 ani”.

Digi24.ro a studiat cu atenție documentul Curții de Conturi, intitulat “Sinteza Raportului de Audit al Performanței privind eficiența și eficacitatea programelor și măsurilor întreprinse în scopul prevenirii, intervenției și înlăturării efectelor unui cutremur major în Municipiul București”. Concluziile acestuia sunt de natură să contribuie la convingerea că instituțiile statului român ar trebui să fie mult mai pregătite decât sunt acum în cazul unui cutremur major. 

Am extras din acest document cele mai grave situații care au dus specialiștii Curții de Conturi să afirme că “la nivelul autorităților publice nu există o strategie sau viziune, sau planuri de acțiuni în vederea restabilirii stării provizorii de normalitate pe perioada situației de urgență determinată de un seism major”.

Ce se va întâmpla în primele 72 de ore de la producerea unui cutremur major

ISGU, condus de Raed Arafat, a identificat care sunt cele mai mari riscuri asupra sistemului național de management al situațiilor de urgență. Astfel, în primele 72 de ore de la producerea cutremurului, sunt așteptate: