După ce a păstrat tăcerea de duminică, când a avut loc jaful uluitor de la muzeu, președinta-directoare a Luvrului, Laurence des Cars, s-a exprimat miercuri în fața senatorilor pentru a încerca să explice cum au putut hoții fura bijuterii din cel mai vizitat muzeu din lume, provocând pagube estimate la 88 de milioane de euro, relatează Le Figaro. Ea dorește instalarea unui „comisariat de poliție în interiorul muzeului”, după cum a declarat miercuri în Senat, la trei zile după spectaculosul jaf în care au fost furate bijuterii istorice.

„Doresc să solicit Ministerului de Interne să studieze dacă instalarea unui comisar de poliție în interiorul muzeului ar fi posibilă”, a declarat directoarea în prima sa declarație publică de duminică, asigurând totodată că toate alarmele au funcționat în timpul jafului.

Printre alte măsuri de securitate avute în vedere „pe termen scurt”, doamna des Cars a menționat „securizarea împrejurimilor imediate ale Luvrului, în special a carosabilului”. „Mă gândesc, de exemplu, la dispozitive de distanțare”, pentru a împiedica „parcarea vehiculelor” lângă muzeu, a explicat ea.

„Desigur, această pradă ar fi dificil de revândut în starea actuală. Cu toate acestea, este de temut că pietrele și metalele prețioase care o compun vor fi demontate, ajustate și vândute separat, ceea ce ar reprezenta o catastrofă definitivă din punct de vedere patrimonial”, a declarat în introducere senatorul (Uniunea Centristă) Laurent Lafon, președintele Comisiei pentru Cultură.

„Gravitatea extremă a acestui jaf și aparenta ușurință cu care a fost comis ne interesează profund și ne ridică semne de întrebare”, a adăugat el. „Trebuie să înțelegem desfășurarea exactă și precisă a faptelor, precum și condițiile în care au fost activate procedurile și dispozitivele de securitate ale Luvrului. Trebuie să stabilim dacă acestea au funcționat corespunzător și dacă au fost suficiente”.

Laurence des Cars a reamintit „situația îngrijorătoare a instalațiilor de securitate ale muzeului” și politica sa de modernizare lansată după preluarea funcției în 2021. Ea a reamintit că lucrările vor începe „în primul semestru al anului 2026” și vor continua „cel puțin până în 2033”. „Acest plan director pentru echipamentele de securitate este evaluat la 80 de milioane de euro”, a adăugat ea.

„Toate alarmele și camerele video au funcționat”, a afirmat Laurence des Cars la sfârșitul primei sale intervenții.

„Am făcut din securitate o urgență absolută”, a adăugat Laurence des Cars. Între 2022 și 2025, „134 de camere digitale au fost instalate pentru a completa sau înlocui camerele analogice instalate anterior în sălile în care se află operele de artă. În perioada 2026-2027, 69 de camere digitale” vor fi, de asemenea, instalate. „Desigur, suntem încă departe de obiectivul nostru”, a recunoscut ea.

„Duminica trecută, după ce am constatat, alături de ministrul Culturii și de ministrul de Interne, consecințele teribilului atac pe care tocmai îl suferisem, i-am propus ministrului Culturii demisia mea. Ea a refuzat-o”, a declarat Laurence des Cars în fața senatorilor din comisia pentru cultură.

„Există o slăbiciune a Luvrului și îmi asum pe deplin responsabilitatea pentru aceasta. Avem o slăbiciune în ceea ce privește acoperirea perimetrală.”

Președinta instituției a explicat în fața comisiei pentru cultură a Senatului că jaful de duminică nu a putut fi împiedicat, nu din cauza defectării alarmelor interne care, a subliniat ea, au funcționat, ci din cauza lacunelor în sistemele de supraveghere din exteriorul clădirii. Deși problema fusese detectată cu mai mulți ani în urmă, instalarea de noi camere de supraveghere care să acopere fațadele nu fusese încă începută.

Dominique Buffin, directoarea serviciului de supraveghere al instituției, a precizat însă că nu fusese depusă nicio cerere de instalare a camerelor de supraveghere la prefectura de poliție din Paris pentru aceste obiective. 

„Există câteva camere de supraveghere perimetrale, dar acestea sunt vechi (...), numărul lor este insuficient, nu acoperă toate fațadele Luvrului și, din păcate, în partea galeriei Apollo”, unde a avut loc furtul, „singura cameră este orientată spre vest și, prin urmare, nu acoperea balconul vizat de spargere” , a declarat Laurence des Cars, asigurând că viitorul plan de securitate va permite acoperirea „tuturor fațadelor”.