Departe de ochii publicului și de linia frontului, Ucraina și Rusia încă discută și reușesc să negocieze câteva chestiuni umanitare de bază: schimbul de prizonieri de război și de cadavre ale soldaților, trecerea navelor cu cereale ucrainene și întoarcerea copiilor ucraineni din Rusia. În unele cazuri, Moscova și Kiev folosesc intermediari, inclusiv Turcia, Qatar, Emiratele Arabe Unite, Arabia Saudită, Vatican și Comitetul Internațional al Crucii Roșii.

Dar cea mai mare parte a trocului din timpul războiului se face direct, de către reprezentanți individuali, inclusiv în întâlniri dure față în față la granița dintre Ucraina și Rusia și la Istanbul, precum și prin apeluri telefonice, potrivit unor oficiali ucraineni implicați în discuții. Niciuna dintre părți nu este dornică să facă publicitate existenței acestor canale din umbră, scrie Washington Post.

„Este foarte, foarte dificil din punct de vedere emoțional”, a spus Dmytro Usov, oficial al serviciilor secrete militare ucrainene, care conduce un centru de coordonare pentru negocierile privind schimbul de prizonieri. „Ei sunt inamicul, dar dacă vorbim despre procesul de negociere, acest conflict de interese trebuie depășit”, a spus Usov. „Înțelegem că orice s-a întâmplat, indiferent de relația pe care o avem acum, noi, ucrainenii, suntem interesați de întoarcerea apărătorilor noștri și dacă respingem orice canal de comunicare, nu vom putea face asta.”

Intermediarii sunt o soluție de rezervă. „Dacă o putem face singuri, atunci o vom rezolva”, a spus consilierul prezidențial ucrainean Mihailo Podoliak.

Din partea rusă, negocierile privind schimburile de prizonieri sunt realizate de un centru de coordonare din subordinea Ministerului rus al Apărării, care include și serviciul de securitate al Rusiei, FSB. Politicieni ruși individuali și formațiuni de luptă precum grupul de mercenari Wagner și Akhmat, controlați de liderul cecen Ramzan Kadîrov, au făcut lobby pentru eliberarea anumitor prizonieri, a spus Usov.

Convențiile de la Geneva cer ca prizonierii de război să fie schimbati după încheierea luptei. Dar Usov a spus că Ucraina este dornică să-și recupereze luptătorii capturați cât mai repede posibil, din cauza dovezilor, documentate de Națiunile Unite, că aceștia sunt supuși torturii sistematice.

Niciuna dintre părți nu va dezvălui câți soldați au fost capturați.

Schimburile de prizonieri, împreună cu schimburile de cadavre ale soldaților morți, au loc în cea mai mare parte în regiunea Sumy de nord-est a Ucrainei, singura porțiune a graniței dintre Ucraina și Rusia în care forțele ruse nu avansează. Bombardamente au loc zilnic acolo, dar în timpul acestor schimburi se declară încetarea focului.

Aproximativ de două ori pe lună, dube frigorifice pline cu cadavre sunt aduse la graniță de angajați ruși și ucraineni ai serviciilor de urgență, a declarat Oleh Kotenko, un oficial ucrainean care a supravegheat transferurile și căutarea soldaților dispăruți până în septembrie.

Experții Comitetului Internațional al Crucii Roșii verifică documentația, iar membrii serviciilor de securitate ruse și ucrainene observă, a spus Kotenko.

„Ora, locul și numărul de cadavre sunt convenite cu partea rusă. Linia de comunicare a fost inițiată de CICR în vara anului 2022”, a spus Kotenko. „Este necesar să fim de acord cu inamicul, cu privire la misiunile umanitare”, a spus Kotenko, adăugând că altfel „1.700 de oameni nu ar fi fost îngropați cu demnitate, ca niște eroi”. Ministerul rus al Apărării nu a comentat aceste informații.

Turcia a devenit locul principal pentru cele două părți pentru a avansa negocierile atunci când acestea stagnează. Turcia a fost ca teritoriu neutru după ce la scurta rundă de discuții de pace din Belarus din martie 2022 mai mulți membri ai delegației ucrainene s-au îmbolnăvit în mod misterios. Președintele turc Recep Erdogan a cultivat cu succes legături cu Moscova și Kievul. La Istanbul au avut loc câteva întâlniri mediatizate între oficialii ucraineni și ruși, dar nu sunt dezvăluite detalii de la discuții. După câteva luni de discuții, în iulie 2022 a fost anunțată un acord de cereale.

Ministrul ucrainean adjunct al infrastructurii, Iuri Vaskov, a declarat că nu au avut loc întâlniri unu-la-unu între ucraineni și ruși pe tema cerealelor, ci într-un format de patru - Turcia; Natiunile Unite; Ucraina și Rusia, care a fost reprezentată de oficiali din Ministerul Apărării.

După discuții pe marginea negocierilor pentru cereale, a fost convenit cel mai mare schimb de prizonieri de până acum, a spus Usov: 215 ucraineni și 10 luptători străini au fost schimbați în septembrie 2022, cu 55 de ofițeri ruși și aliatul lui Putin, Victor Medvedchuk. Cei 215 ucraineni au plecat în Turcia, iar luptătorii străini - cinci cetățeni britanici, doi americani, un marocan, un croat și un suedez - au fost duși cu un avion în Arabia Saudită.

Cel mai recent schimb de prizonieri cunoscut - 45 de fiecare parte - a avut loc în iulie.

Negocierile „nu pot fi făcute în așa fel încât o parte să obțină mai mult sau mai puțin”, a spus Usov. „Fiecare parte trebuie să poată dovedi că a câștigat într-un fel.”

Ucraina a făcut lobby prin intermediul Bisericii Catolice pentru întoarcerea tuturor necombatanților, inclusiv bucătari, medici și a altor militari care nu luptă. Conform Convențiilor de la Geneva, necombatanții nu ar trebui să fie luați prizonieri.

Într-o mișcare rară a Vaticanului, Kyrylo Budanov, șeful serviciilor secrete militare din Ucraina, a fost invitat să se întâlnească cu Papa Francisc vara trecută.

Ucraina a transmis mesaje și liste cu nume nunțiului papal de la Kiev, Arhiepiscopul Visvaldas Kulbokas, care le transmite prin Sfântul Scaun Bisericii Ortodoxe Ruse din Moscova, potrivit unui oficial ucrainean care a vorbit sub rezerva anonimatului. Șeful Bisericii Ortodoxe a Rusiei, patriarhul Kirill, transmite apoi mesajele Kremlinului.

Luna aceasta, Qatarul a contribuit la asigurarea întoarcerii a patru copii ucraineni din Rusia, devenind a treia țară, după Turcia și Arabia Saudită, care a intermediat un acord de succes între Rusia și Ucraina. Un oficial implicat în acord a declarat că Qatar a intervenit din cauza complexității cazurilor.

În martie, Curtea Penală Internațională a emis mandate de arestare pentru Putin și pentru comisarul rus pentru drepturile copilului, Maria Lvova-Belova, pe care i-a acuzat de crime de război din cauza relocării forțate a copiilor ucraineni. Rusia a negat vehement acuzațiile.

În general, Rusia eliberează copiii numai tutorilor sau reprezentanților lor legali, ceea ce înseamnă că părinții sau alte rude trebuie să călătorească în Rusia - o călătorie care poate fi însă imposibilă în condiții de război.

O linie de comunicare privind copiii dispăruți există între Avocatul Poporului ucrainean pentru drepturile omului, Dmytro Lubinets, și omologul său rus, Tatiana Moskalova, dar Lubinets a spus că nu a s-a ajuns la niciun rezultat. S-au întâlnit de două ori personal - o dată la granița dintre Ucraina și Rusia în octombrie 2022 și o dată la Istanbul în ianuarie.

Începând cu luna martie însă, grupuri de copii s-au întors în Ucraina. Au fost lăsați într-o zonă de vest a graniței dintre Ucraina și Belarus, traversează pe jos și sunt întâmpinați în Ucraina de reprezentanții organizației Salvați Copiii din Ucraina.

Lubinets nu a detaliat cum ajung copiii să fie returnați în Ucraina, dar, a spus el, a devenit mai ușor să se întâmple asta după emiterea mandatului de arestare pentru Putin. „Nu este încă timpul să spunem în detaliu cum se întâmplă acest lucru”, a spus Lubinets.