Dintr-o țară gazdă primitoare pentru refugiații ucraineni, România a devenit o experiență tristă pentru o bună parte dintre ei. Crește numărul familiilor care se văd nevoite să plece înapoi în Ucraina, pentru că nu reușesc să se integreze și nu au primit timp câteva luni consecutive decontarea cazării de la Guvern. Acesta este și cazul Iuliei, profesoară de limbă ucraineană.

Iulia și fiul ei au venit din Ucraina fără niciun bagaj. Au fugit din mijlocul atacurilor cu rachete, care le-au distrus casa. În România, Iulia a inițiat proiecte în trei școli, prin care copiii ucraineni au putut merge la ore. Organizațiile non-guvernamentale cu care a colaborat fie au renunțat la serviciile ei, fie i-au propus un salariu mult mai mic, din lipsă de resurse.

De trei luni, Iulia nu a mai primit bani nici de la Guvern pentru decontarea cazării, așa că s-a văzut nevoită să plece înapoi în Ucraina.

Iulia Raycheva - profesoară din Ucraina: Pe teritoriul pe care ne aflam eu și copilul au fost lupte dure, am rămas în viață prin minune. Nu aveam apă, mâncare, electricitate și așa mai departe. În ochii noștri a fost distrus teritoriul în proporție de 70%.

În iunie mi-au comunicat că s-a redus finanțarea și mi-au propus doar un salariu de 2.000 de lei. Dacă voi primi 2.000 de lei, îi voi da pe apartament, nu ne va rămâne nimic pentru trai. Nu mă refer la excese, nici de pâine nu ne va rămâne nimic.

Din luna mai plătim singuri chiria pentru că nu funcționează acest al doilea program de sprijin. Suntem nevoiți să lăsăm toate lucrurile aici și iar să ne întoarcem cu mâinile goale în Ucraina, spre nicăieri.

Cazul Iuliei nu este unul singular. Pe grupurile de ajutor pentru ucraineni de pe rețelele de socializare apar tot mai des cazuri ale familiilor care nu se mai pot descurca în România.

Anastasia Baguzova-traducător profesionist, ARCA: Putem citi des în grupuri online mesaje ale oamenilor care nu știu ce să facă. De exemplu o mamă a scris: am un copil mai mic de un an, nu pot lucra și nu pot primi niciun ajutor de la Guvern.

Mihaela Buzduga - consultant vocațional în ARCA: Procesul de integrare este anevoios, mai ales când provin dintr-o țară care a făcut parte din Uniunea Sovietică, implicit prima barieră e cea de limbă. Sunt intârzieri, sper să fie rezolvate pentru că oamenii depind prin programul de cazare de locuința respectivă.

La o lună de la solicitarea Digi24, Ministerul de Interne a venit cu un răspuns: „pentru decontarea cheltuielilor aferente lunilor aprilie, mai și iunie 2023 ocazionate de cazarea și hrana persoanelor provenite din zona conflictului armat din Ucraina, I.G.S.U. a solicitat suma de 265.709 mii lei.”

91 de mii de ucraineni din totalul de peste cinci milioane care au intrat în ţară de la începutul războiului au rămas în România.