• Autor: Stiri.Click
  • Publicat: 2023-08-29 20:16:57
  • Sursa:
Digistoria – cele mai importante evenimente petrecute in 29 august Imagine

1526 - SFÂRȘITUL UNGARIEI

Armata otomană, condusă de Soliman Magnificul, înfrâng decisiv oștirile Ungariei și ale aliaților săi în bătălia de la Mohacs (mohaci). Regele Ungariei și 20.000 de soldați mor în luptă.

Victoria otomană a schimbat istoria în Balcani și în centrul Europei. Ungaria, care a dominat zone secole la rând, dispare și este divizată între otomani și habsburgi.

Înfrângerea de la Mohacs a marcat finalul Ungariei ca țară puternică și independentă în Europa. Bătălia și rezultatul ei sunt și în prezent drame naționale pentru unguri.

1949 - SOVIETE ATOMICE

Acum 74 de ani, Uniunea Sovietică a detonat prima sa bombă atomică. Sovieticii au numit arma "Primul Fulger", în timp ce americanii i-au zis "Joe-1", de la Iosif Stalin.

Era similară, ca aspect, forță și mod de funcționare, cu bomba "Fat Man" folosită de SUA contra Nagasaki. Spioni sovietici furaseră informații despre această bombă.

SUA au aflat din întâmplare că Stalin și-a făcut o bombă nucleară și au anunțat apoi întreaga lume. Așa a început cursa înarmării nucleare din timpul Războiului Rece.

1751 - CEL MAI MARE BUTOI DE VIN

În pivnița castelului Heidelberg din Germania, era terminată construcția unui butoi de vin uriaș. Acesta este și acum cel mai mare din lume. Poate ține 219.000 litri.

Se zice că a fost făcut din lemnul a 130 de stejari. Butoiul a fost umplut doar de trei ori în istorie pentru că are găuri. Bufonul Perkeo este protectorul butoiului.

Recipientul uriaș este o mare atracție turistică pentru Heidelberg. De asemenea, butoiul a apărut și în cărți scrise de, printre alții, Mark Twain și Jules Verne.

La cinci ani după ce Marea Britanie a părăsit Uniunea Europeană, prim-ministrul britanic Keir Starmer a apărat vineri necesitatea dezvoltării unei "relaţii mai cooperante" cu UE, cu trei zile înainte de o întâlnire cu liderii europeni, relatează AFP.

Economie 2025-01-31 17:58:55

Cinzeci şi doi de copii au fost concepuţi în Belgia între anii 2008 şi 2017 folosind sperma provenită de la un singur donator care poartă o genă cu potenţial cancerigen, a anunţat vineri Ministerul Sănătăţii din Belgia, într-un caz care implică mai multe ţări europene, transmit AFP și Agerpres.Conform unei investigaţii recente a cotidianului britanic The Guardian, un donator danez purtător al unei mutaţii rare care poate cauza cancer a dus la concepţia a cel puţin 67 de copii în Europa. De atunci au fost diagnosticate zece cazuri de cancer la aceşti copii.Acest donator era clinic sănătos, nu avea antecedente oncologice cunoscute în familie şi fusese testat în conformitate cu reglementările medicale. Cu toate acestea, el este purtător al unei gene rare care poate provoca sindromul Li-Fraumeni (LFS), o boală ereditară care creşte semnificativ riscul apariţiei diferitelor forme de cancer.Alerta a fost emisă în 2023, după ce au fost identificate cazuri de cancer la unii dintre copiii născuţi din aceste donaţii la un centru din Danemarca.Potrivit Ministerului Sănătăţii din Belgia, alte câteva ţări sunt potenţial afectate: Bulgaria, Cipru, Germania, Spania, Ungaria, Irlanda, Grecia, Olanda şi Polonia.În Belgia, Agenţia Federală pentru Medicamente şi Produse de Sănătate a fost alertată în 2023. Însă ministrul Sănătăţii, Frank Vandenbroucke, a insistat că a aflat abia luni. „Aceste informaţii ar fi trebuit transmise imediat ministrului competent”, a acuzat departamentul său.În centrele de fertilitate belgiene, 37 de familii sunt afectate, cu un total de 52 de copii născuţi între 2008 şi 2017.Cu toate acestea, din 2007, legislaţia belgiană prevede că gameţii de la un singur donator pot fi atribuiţi doar unui număr maxim de şase femei.„Regula celor şase femei a fost depăşită la nivel naţional şi, de asemenea, în cadrul unui singur centru”, a mai acuzat ministerul.Guvernul belgian a refuzat să precizeze dacă sau câte cazuri de cancer au fost diagnosticate la copiii născuţi din aceste donaţii de spermă.

Economie 2025-05-30 20:54:39

Denis Prokopenko, comandantul Batalionului Azov, care a rezistat anul trecut timp de două luni în catacombele combinatului Azovstal din Mariupol, împiedicând înaintarea rușilor, s-a întors pe front. Soldații săi, una dintre cele mai bine antrenate unități ucrainene, au îndeplinit cu succes o misiune la finele lunii trecute, cucerind mai multe poziții inamice și făcând o breșă semnificativă în apărarea rușilor. 

Economie 2023-09-05 15:27:04

Ministerul Afacerilor Externe (MAE) a lansat, joi, campania "Born in NATO", cu ocazia împlinirii a 20 de ani de la aderarea României la Alianţa Nord-Atlantică şi a 75 de ani de la fondarea acesteia. Potrivit unui comunicat al MAE, campania este dedicată tinerilor născuţi după aderarea României la NATO în anul 2004, informează Agerpres.

Economie 2024-03-28 20:02:34

Cel puţin şapte persoane au murit, după prăbuşirea unui pod şi deraierea unui tren în regiunea Briansk din vestul Rusiei, care se învecinează cu Ucraina şi Belarus, au anunţat duminică autorităţile ruse, citate de Reuters. Alte 66 de persoane au fost rănite. Guvernatorul regiunii spune că podul a fost aruncat în aer. Un alt tren a fost implicat într-un incident, după ce un pod s-a prăbușit în regiunea Kursk, potrivit BBC.

Economie 2025-06-01 10:47:22

Germania sprijină Polonia şi România în vederea adaptării căilor ferate ale celor două ţări pentru a permite exportul milioanelor de tone de cereale blocate în Ucraina, din cauza blocadei maritime a Rusiei, afirmă ministrul german de Externe, Annalena Baerbock.

Economie 2022-06-20 13:00:48

Un cutremur cu magnitudinea de 5,7 s-a înregistrat în România marți după amiază, după ce luni a avut loc un alt cutremur puternic, cu magnitudinea de 5,2. Cutremurul a avut loc în zona Oltenia, județul Gorj, și s-a simțit și în București. Cutremurul a fost urmat de mai multe replici.

Economie 2023-02-14 22:26:04

Baloanele cu aer cald ar putea deveni arma cu ajutorul căreia SUA va putea contracara amenințarea rachetelor hipersonice dezvoltate în prezent de Rusia și China. Respectivele baloane, care pot ajunge până la altitudini de 20-30 de kilometri, urmează a fi integrate în vasta rețea de senzori și de sateliți a Pentagonului și ar putea fi astfel folosite pentru a detecta și urmări rachetele hipersonice, informează Politico.

Economie 2022-07-07 08:00:45