Aproximativ 2.000 de persoane, în principal membri ai comunităţii tibetane din Franţa, s-au adunat, duminică, la Paris, pentru a denunţa vizita dictatorului chinez, Xi Jinping, în Franţa, „ţara drepturilor omului”.

Foto: Profimedia Images Deschide galeria foto

„Opriţi ameninţarea împotriva Taiwanului, opriţi represiunea din Hong Kong, opriţi sprijinul pentru Putin, opriţi ingerinţa în Franţa”, au scris participanţii pe un banner mare desfăşurat în Piaţa Republicii, loc tradiţional de manifestaţie din capitala Franţei.

„Dictatorule Xi Jinping, ţi-a trecut timpul”, „nu totalitarismului chinezesc”, mai arătau pancartele purtate de tibetani din Franţa sau din ţări europene precum Belgia.

Sute de protestatari au arborat drapelul tibetan. În numeroase rânduri, mulţimea a scandat: „Franţa, ţara drepturilor omului”, „Trăiască Tibetul liber” sau „Eliberaţi Tibetul”. În total, au manifestat 2.000 de persoane, potrivit prefecturii poliţiei din Paris.

Xi Jinping „este un dictator care vrea să distrugă tradiţia şi cultura tibetană”, a declarat, pentru AFP, Karma Thinlay, preşedinte al comunităţii tibetane din Franţa, în momentul în care dictatorul chinez tocmai sosise la Paris, duminică după-amiază, pentru o vizită de două zile.

„În China, nu există libertate de exprimare, nu există libertate”, a continuat el. „Franţa este o ţară a drepturilor omului şi a libertăţii, acest lucru nu este compatibil cu venirea lui în Franţa”, a adăugat Thinlay.

Preşedintele francez, Emmanuel Macron, intenţionează să susţină „reciprocitatea” comercială şi căutarea unei soluţii la războiul din Ucraina în faţa lui Xi Jingpin, care continuă să-şi arate sprijinul pentru Rusia.

„Emmanuel Macron trebuie să ştie că nu se poate face afaceri liniştit, cu încredere cu China, deoarece China este o ţară în care toate drepturile sunt încălcate”, a continuat Thinlay.

„În viaţă există mai mult decât economia”, a subliniat el, exprimându-şi speranţa că preşedintele francez va profita de această ocazie pentru a vorbi despre situaţia din Tibet cu scopul de a găsi „o soluţie paşnică”.

De-a lungul secolelor, Tibetul a alternat perioade de independenţă şi de control de către China. Regimul de la Beijing a preluat conducerea, după o intervenţie a armatei comuniste chineze în octombrie 1950. Dalai Lama, în exil, a refuzat întotdeauna să recunoască faptul că Tibetul face istoric parte din China, aşa cum cere regimul de la Beijing.