În manevrele diplomatice privind războiul din Ucraina, mulți ucraineni și aliații lor europeni l-au acuzat pe președintele Donald Trump că oferă Kremlinului prea multe concesii pentru a asigura un acord de pace rapid. Lucrurile arată foarte diferit din buncărele și spitalele militare ale Rusiei. Pentru mulți soldați ruși și susținătorii lor naționaliști, propunerile de pace de la Washington nu înseamnă mare lucru, potrivit New York Times.

În cadrul mai multor interviuri, 11 soldați ruși care luptă sau au luptat în Ucraina și-au exprimat scepticismul profund față de eforturile diplomatice care, vineri, au dus la primele discuții directe de pace din ultimii trei ani, dar care au fost scurte și au dat puține rezultate. Vorbind la telefon, soldații au declarat că resping un armistițiu necondiționat propus de Ucraina, adăugând că forțele ruse ar trebui să continue lupta cel puțin până când vor cuceri toate cele patru regiuni din sudul și estul Ucrainei revendicate, dar controlate doar parțial de Kremlin.

„Suntem cu toții obosiți, vrem să mergem acasă. Dar vrem să luăm toate regiunile, ca să nu mai trebuiască să luptăm pentru ele în viitor”, a spus Serghei, un soldat rus înrolat care luptă în regiunea estică Donețk, referindu-se la teritoriul anexat. „Altfel, au murit toți în zadar?”

Interviurile reprezintă o perspectivă rară asupra moralului militar rus, subliniind provocările interne cu care s-ar confrunta președintele rus Vladimir V. Putin în încheierea războiului în condiții care nu se ridică la nivelul obiectivelor sale maximaliste. Cererile soldaților sugerează, de asemenea, că anexarea grăbită de către Putin a patru regiuni ucrainene la începutul războiului i-ar fi putut limita opțiunile actuale în negocieri, pentru că o parte semnificativă a populației ar considera orice variantă mai puțin semnificativă ca o înfrângere.

New York Times a verificat identitatea soldaților prin intermediul rețelelor sociale și al documentelor personale, dar numele de familie le-au fost anonimizate pentru a-i proteja de represalii.

Soldații, care au luptat în diferite unități și în diferite zone, au vorbit cu profundă amărăciune despre oficialii și civilii țării lor, pe care îi acuză că beneficiază de război, ignorând în același timp greutățile de pe front. Comentariile lor indică dificultățile cu care s-ar confrunta Rusia după orice acord de pace în reintegrarea militarilor în viața civilă și în readucerea economiei din timpul războiului pe un fundament de natură civilă.

„Înțelegi ce înseamnă pentru o țară să aibă un milion de oameni antrenați să ucidă fără teamă de vărsare de sânge?”, a spus Dmitri, care a luptat în Ucraina pentru o unitate paramilitară rusă până în octombrie. „Un milion de ucigași furioși reprezintă o problemă destul de serioasă dacă aceștia îi vor considera pe conducătorii noștri ca oameni care nu sunt de partea lor.”

Unii dintre soldații intervievați s-au chinuit să împace dorința lor personală de pace și epuizarea cauzată de război cu nevoia de a înțelege sacrificiile lor personale printr-un rezultat victorios pentru Rusia. Deși ambele armate își păstrează cu atenție cifrele victimelor, cercetătorii independenți estimează că un total de peste un milion de soldați ruși și ucraineni au murit sau au fost grav răniți.

„Sunt în mijlocul acestei încurcături și, sincer să fiu, m-am săturat”, a spus un soldat rus recrutat, pe nume tot Dmitri, care a rămas în uniformă. „Nu mai am chef să continui să fierb în supa asta.”

El și Serghei s-au numărat printre cei 300.000 de bărbați ruși care au fost chemați în grabă de Vladimir Putin la sfârșitul anului 2022 pentru a opri o contraofensivă surpriză ucraineană în acel an. Bărbații recrutați au ajutat armata rusă să stabilizeze frontul și să recâștige inițiativa.

Cei care au supraviețuit au fost ținuți pe linia frontului pe termen nelimitat. Armata rusă a prelungit, de asemenea, pe termen nelimitat toate contractele de serviciu semnate de voluntari pentru a-și consolida rândurile.

Asta înseamnă că un acord de pace și, în cele din urmă, o demobilizare oferă marii majorități a soldaților ruși din prima linie singura șansă realistă de a se întoarce acasă curând, vii și teferi.

În interviuri, soldații s-au plâns de lipsa concediilor, de corupția superiorilor și de indiferența compatrioților lor. Unii dintre soldați au acuzat comandamentul militar și oamenii de afaceri din țara lor că se opun unui acord de pace, pentru că beneficiază de boom-ul cheltuielilor publice din timpul războiului.

„Cineva mi-a trimis recent un videoclip: fete și băieți dansează, ies prin baruri, petrec până dimineața. Între timp, e război”, a spus Andrei, un soldat rus voluntar din Donețk. „Toată lumea a uitat de noi. Am încetat de mult să mai fim eroi pentru cineva.”

Un astfel de resentiment a transformat controlul asupra teritoriilor disputate, considerate mult timp de analiști o monedă de schimb pe fondul dezacordurilor mai profunde dintre Rusia și Ucraina, într-un obiectiv de război nenegociabil pentru mulți militari ruși și susținătorii lor.

„Ne-am arătat puterea. Întreaga lume luptă împotriva noastră și nu ajung prea departe”, a spus Evgheni, un soldat rus cu contract care a luptat în Ucraina până în decembrie 2023. „Nu vreau să văd nicio concesie pentru că am văzut prețul fiecărui pumn de pământ.”

La scurt timp după invadarea Ucrainei, Kremlinul a organizat referendumuri simulate în cele patru provincii ucrainene unde a avut loc cea mai mare parte a luptelor, demonstrând aparent un sprijin covârșitor pentru aderarea la Rusia, și le-a anexat la scurt timp după aceea. După trei ani de lupte, însă, forțele rusești au control aproape complet doar asupra uneia dintre ele, Luhansk. În celelalte trei regiuni - Donețk, Herson și Zaporijia - Rusia controlează 65 până la 75% din teritoriu.

Pe parcursul unei mari părți a războiului, guvernul ucrainean a respins categoric cedarea de teritorii către Rusia, cerând revenirea la granițele țării recunoscute la nivel internațional și insistând asupra unor garanții de securitate înainte de a accepta un armistițiu. În ultimele luni, președintele Ucrainei, Volodimir Zelenski, și-a atenuat poziția, acceptând o propunere de armistițiu fără garanții de securitate, sugerând că ar accepta cel puțin o pierdere temporară a teritoriului aflat deja sub ocupație rusă.

Această propunere de înghețare efectivă a conflictului de-a lungul frontului actual este văzută de mulți în Ucraina și Occident ca o concesie majoră făcută Kremlinului, abandonând milioane de cetățeni ucraineni vieții sub ocupație și, se tem ei, legitimând și recompensând agresiunea rusească.

Interviurile cu soldații și sondajele de opinie rusești arată că un astfel de armistițiu nu ar satisface nici o mare parte a societății ruse. Ani de propagandă de război și progrese constante, chiar dacă lente, pe câmpurile de luptă, i-au convins pe mulți ruși că țara lor duce un conflict existențial împotriva Occidentului, care nu se va încheia până la capitularea Ucrainei.

„Dacă nu există un armistițiu acum, trebuie să continuăm până la sfârșit”, a spus Nikolai, un soldat rus în Ucraina. „Pentru că, dacă nu o facem, mai devreme sau mai târziu — în cinci ani sau în zece — va fi din nou război.”

Kievul și susținătorii săi și-au exprimat aceeași teamă, susținând că un acord de pace fără garanții de securitate occidentale pentru Ucraina ar duce la o nouă invazie rusească în viitor.

Încă de la început, Vladimir Putin a declarat că obiectivele sale de invazie au fost „demilitarizarea și denazificarea” Ucrainei, ceea ce implică înlăturarea guvernului ales democratic de la Kiev; împiedicarea Ucrainei să adere vreodată la alianța NATO; și protejarea vorbitorilor de limbă rusă din Ucraina, despre care Kremlinul susține că s-au confruntat cu genocidul.

Un sondaj realizat în Rusia la mijlocul lunii aprilie de către o companie independentă de sondaje, Chronicles, a constatat că aproape jumătate dintre respondenți au declarat că nu ar susține un acord de pace care nu îndeplinește aceste obiective inițiale. Astfel de sondaje arată dificultatea cu care s-ar confrunta Putin în prezentarea societății ruse a status quo-ului din Ucraina ca pe o victorie.

Puțini oameni din Rusia se așteaptă ca Putin, care deține puterea absolută, să plătească un cost politic imediat pentru orice acord de pace. Controlul său asupra presei țării i-ar permite să prezinte orice rezultat ca fiind un succes, cel puțin la început. Dar o victorie neconvingătoare ar putea în cele din urmă să se transforme în genul de nemulțumire care a alimentat revolta forțelor paramilitare Wagner din 2023.

Oficialii Kremlinului își vor aminti, cel mai probabil, de retragerea Uniunii Sovietice din Afganistan în 1989, după un război neconcludent, care a înfuriat mulți veterani și a contribuit la prăbușirea statului comunist. O victorie militară rusă dezamăgitoare în regiunea separatistă Cecenia a generat nemulțumire publică care a contribuit la aducerea lui Putin la putere în 1999.

„Desigur că vreau un armistițiu, pentru că și o pace proastă e mai bună decât un război bun”, a spus Dmitri, fostul soldat paramilitar. „Dar am făcut un pas atât de mare înainte, încât nu ne putem opri acum.” „Altfel, e totul un joc? A jucat Vladimir Vladimirovici Putin un mic joc, a ucis un milion de oameni și totul e în regulă?”, a întrebat el.