Iranul a imaginat un „Plan Marshall”, în stilul SUA, pentru a reconstrui Siria după războiul civil. Guvernul iranian s-a pus apoi serios pe treabă și a investit miliarde de euro pentru a-și construi, pas cu pas, influența pe teritoriul sirian. Însă documente ale Ambasadei Iranului din Damasc, analizate de Reuters, arată cum acest plan a eșuat spectaculos odată cu înlăturarea de la putere a lui Bashar al-Assad.

Iranul a avut un plan măreț pentru Siria - preluat direct din „manualul cu instrucțiuni” al unei țări pe care o consideră inamicul său de moarte. La fel cum Statele Unite și-au consolidat dominația globală investind miliarde de euro în reconstrucția Europei după cel de-Al Doilea Război Mondial (n.r. celebrul „Plan Marshall”), Iranul urma să facă același lucru în Orientul Mijlociu prin reconstrucția unei Sirii devastate de război, arată Reuters.

Programul ambițios, prezentat într-un studiu oficial iranian de 33 de pagini, face mai multe referiri la „Planul Marshall”, planul american de resuscitare a Europei de după război.

Strategia americană a avut succes. Ea a făcut Europa „dependentă de America”, se spune într-o prezentare care însoțește studiul, prin „crearea unei dependențe economice, politice și socio-culturale”. Documentul, datat mai 2022 și redactat de o unitate iraniană de politică economică staționată în Siria, a fost găsit de reporterii Reuters în ambasada iraniană jefuită din Damasc, atunci când au vizitat clădirea, în decembrie.

Acest document se numără printre sutele de alte documente descoperite acolo și în alte locații din capitală - scrisori, contracte și planuri de infrastructură - care dezvăluie modul în care Iranul plănuia să recupereze miliardele pe care le-a cheltuit pentru a-l salva pe președintele Bashar al-Assad în timpul războiului civil de lungă durată din țară.

Documentul privind strategia siriană are în vedere construirea unui imperiu economic, consolidând totodată influența asupra aliatului Iranului. „O oportunitate de 400 de miliarde de dolari”, se arată într-un punct al studiului.

Însă aceste speranțe imperiale au fost zdrobite atunci când rebelii ostili Iranului l-au răsturnat de la putere pe Assad, în decembrie 2024. Dictatorul a fugit apoi în Rusia. Paramilitarii, diplomații și companiile iraniene s-au grăbit să plece și ei. Ambasada sa din Damasc a fost jefuită de sirienii care sărbătoreau dispariția lui Assad. Clădirea era plină cu documente care evidențiau provocările cu care se confruntă investitorii iranieni.

Documentele și lunile de reportaje dezvăluie o nouă perspectivă asupra efortului eșuat de a transforma Siria într-un stat satelit profitabil, arată jurnaliștii Reuters.

Aceștia au intervievat mai mulți oameni de afaceri iranieni și sirieni, a investigat rețeaua de companii iraniene care navighează prin zonele gri ale sancțiunilor și a vizitat unele dintre investițiile abandonate ale Iranului, care includeau situri religioase, fabrici, instalații militare și multe altele.

Aceste investiții au fost blocate de atacurile militanților, de corupția locală și de sancțiunile și bombardamentele occidentale, arată agenția de presă.Printre investiții s-a numărat și o centrală electrică în valoare de 411 milioane de euro din zona de coastă Latakia, construită de o firmă de inginerie iraniană. Aceasta este inactivă.

Un proiect de extracție a petrolului este abandonat în deșertul estic al Siriei. Iar un pod feroviar pe râul Eufrat, în valoare de 26 de milioane de dolari, construit de o organizație caritabilă iraniană legată de liderul suprem Ayatollah Ali Khamenei, s-a prăbușit în urma unui atac aerian al coaliției americane în urmă cu câțiva ani, nefiind nici reparat, nici plătit integral.

Cele aproximativ 40 de proiecte din dosarele ambasadei abandonate reprezintă o fracțiune din investițiile totale ale Iranului. Dar numai în cadrul acestui segment, Reuters a descoperit că datoriile restante ale Siriei către companiile iraniene spre sfârșitul războiului se ridicau la cel puțin 178 de milioane de dolari.

Hassan Shakhesi, un comerciant privat iranian, a pierdut 16 milioane de euro în piese de vehicule pe care le-a expediat în portul Latakia din Siria chiar înainte de fuga lui Assad. „Mi-am stabilit un birou și o casă în Siria. Au dispărut”, a declarat Shakhesi. El a spus că nu a fost plătit niciodată pentru mărfurile care au dispărut. „Sper că lunga istorie a Iranului cu Siria nu este pur și simplu ștearsă. Acum sunt nevoit să caut afaceri în altă parte”.

În cele din urmă, speranțele Iranului de a imita Planul Marshall și de a construi un imperiu economic care să cuprindă Siria au luat calea eșecurilor Americii în Irak și Afganistan, mai scrie Reuters.

Intervenția timpurie în războiul civil din Siria de partea lui Assad a adâncit influența Iranului asupra acestei porți de intrare în Marea Mediterană. Povestea investițiilor irosite dezvăluie riscul financiar pe care l-a implicat și modul în care dependența reciprocă a guvernelor paria ale Siriei și Iranului le-a afectat pe amândouă.

Pentru conducătorii Iranului, căderea lui Assad și prăbușirea planurilor lor pentru Siria vin într-un moment precar. Ei au fost slăbiți de decimarea de către Israel a principalilor aliați ai Republicii Islamice, Hezbollah în Liban și Hamas în Gaza. Acestea sunt presate de președintele american Donald Trump să negocieze un acord care ar putea distruge programul nuclear al Iranului sau să se confrunte cu o posibilă acțiune militară dacă se opun.

Rivalii regionali ai Iranului, inclusiv Turcia și Israelul, se grăbesc să umple golul lăsat de plecarea acestuia. La rândul său, noul guvern sirian trebuie să facă față mai multor proiecte de infrastructură înghețate în timp ce încearcă să reconstruiască țara devastată de război.