După fiecare Bacalaureat, se conturează un dezastru care nu mai poate fi trecut cu vederea. Doar 42% dintre copiii care au început clasa I în 2011 au reușit să promoveze BAC-ul acum, în 2023. Mai grav, dintre cei care au terminat clasa a VIII-a în 2019, doar 50% au promovat azi BAC-ul. Cifre reci, seci și dureroase.
Haide să ne uităm totuși și mai departe. Unul din doi tineri care, atenție, promovează examenul nu reușește să termine facultatea. Dintre cei 91 de mii de tineri care au absolvit Bacalaureatul în 2018, trei ani mai târziu 45% nu mai erau studenți. Sunt statisticile unui dezastru semnalat într-un raport UEFISCDI publicat anul trecut, în care autoare este inclusiv - cine credeți - actualul ministru al Educației, Ligia Deca.
Dacă ne uităm la tinerii care n-au luat BAC-ul, dar au ajuns totuși până în clasa a XII-a, situația este și mai gravă. Dintre cei 150.000 de adolescenți care în 2018 erau în înscriși în ultimul an de liceu, doar 50.000 mai erau studenți în 2021. În lumina acestor date, nu ne mai surprinde faptul că reprezentanții Comisiei Europene ne avertizează în fiecare an că țara noastră are cea mai scăzută rată de participare la învățământul universitar din UE.
Doamna ministru cunoaște foarte bine această realitate extrem de îngrijorătoare și a vorbit deschis despre abandonul universitar în repetate rânduri, dar nu a făcut nimic pentru a rezolva această problemă de la rădăcină, adică din școală. Nici în primul ei an de mandat, nici prin noile legi ale Educației.
Planurile-cadru (care stabilesc disciplinele obligatorii și opționale și numărul de ore pe săptămână alocate pentru acestea) după care învață toți liceenii n-au mai fost schimbate de 14 ani! Subiectele de la Bac au devenit tot mai ușoare, după cum ne-au avertizat mii de profesori în ultimii ani. Probabil că guvernanții PSD-PNL se gândesc că universitățile au totuși nevoie de studenți și au ales să facă încă un compromis.
De peste trei decenii, partidele aflate la putere ne amăgesc pe noi și pe acești tineri. Așa se face că mulți ajung la facultate unde se văd în imposibilitatea de a gândi critic, de-a avea propriile păreri despre ce se întâmplă în jurul lor, de a cerceta un subiect dincolo de primul rezultat pe Google. Și, în consecință, renunță. Rezultatul este și că România are cei mai mulți tineri aflați în categoria NEETS la nivel european - asta înseamnă că n-au un loc de muncă și nici nu urmează o formă de studii sau altă formă de profesionalizare.
În șapte ani, de când a fost demarat proiectul România Educată, cea mai importantă schimbare cu care au venit Klaus Iohannis și Ligia Deca pentru liceeni a fost introducerea mai multor examene. Nicio reformă curriculară profundă, deși organizațiile naționale și internaționale specializate în educație ne-au avertizat că suntem în urmă. Nicio schimbare de subiecte la BAC astfel încât să testeze mai multe competențe în loc de cunoștințe. Nicio viziune concretă despre ce așteptăm de la un absolvent de liceu sau care este valoarea adăugată a studiilor liceale față de cele de gimnaziu.
Trebuie să încetăm să mai privim învățământul doar ca pe un mecanism de producere de absolvenți la kilogram. Avem nevoie de un sistem care să formeze tineri capabili să gândească critic, să se adapteze la societate și să contribuie la dezvoltarea acesteia.
Dar această schimbare nu va începe cu Deca, Ciolacu sau Iohannis. Același președinte de stat care a ales să-și pună singur o coroniță pe cap pentru legile din domeniul educației, deși nu fac decât să creeze inechitate și să prelungească domnia rectorilor PSD și PNL. De șapte ani ne vorbesc de România Educată, dar tinerii acestei țări au rămas tot singuri, captivi în același sistem sistem care îi abandonează în loc să-i pregătească pentru viitor.