Directorul executiv al Programului Alimentar Mondial vine cu un avertisment îngrijorător. David Beasley spune că în doi ani, dacă liderii lumii nu intervin cu programe rapide de protejare a populaţiei, vom avea destabilizare globală, foamete și migraţie în masă.
O foamete catastrofală va exploda în următorii doi ani, din cauza războiului din Ucraina, avertizează ONU. Directorul Programului Alimentar Mondial estimează că 50 de milioane de oameni din 45 de țări sunt în acest moment la numai un pas de foamete. El a cerut măsuri pentru ridicarea urgentă a blocadei ruse asupra a 25 de milioane de tone de cereale ucrainene. Înainte de criza COVID, numărul oamenilor aflați în situație de insecuritate alimentară acută era de 130 de milioane. După Covid și invazia Ucrainei a crescut la 345 de milioane, mai mult decât dublu.
El a transmis un mesaj video în cadrul celei de-a IV-a ediţii a „Atlantic - Black Sea Security Forum”, cu tema „What New European Security Architecture after Russia's war on Ukraine?”, eveniment organizat de Institutul Aspen România împreună cu "German Marshall Fund of the US” din Bucureşti, în parteneriat cu Ministerul Afacerilor Externe, Ministerul Apărării Naţionale şi Ambasada Franţei în România.
David Beasley a declarat că războiul din Ucraina a provocat cea mai gravă criză umanitară de la Al Doilea Război Mondial şi că aceasta poate afecta stabilitatea a zeci de state, în cazul în care nu se acţionează coordonat pentru „a evita dezastrul”.
„Am putea avea efectiv foamete, lipsă de stabilitate şi migraţie în masă. Ce credeţi că se întâmplă atunci când o ţară precum Ucraina, care produce suficientă mâncare pentru a hrăni 400 de milioane de oameni, nu mai poate face acest lucru? Chiar şi înaintea războiului din Ucraina ne confruntam cu o furtună perfectă din cauza efectelor generate de: conflicte, schimbări climatice şi impactul economic al pandemiei COVID - inflaţia pe care o vedem în toată lumea. Acest război aduce catastrofă peste catastrofă. Este aproape ca o furtună perfectă peste o altă furtună perfectă”, a spus el.
Potrivit acestuia, ultimele analize ale Programului Alimentar Mondial relevă că un număr record de 345 de milioane de oameni se confruntă cu perspectiva foametei, în creştere faţă de cele 276 de milioane - chiar înaintea războiului din Ucraina şi faţă de cele 135 de milioane dinaintea pandemiei COVID. De asemenea, în urmă cu 5 ani, 80 de milioane de oameni se îndreptau spre pragul foametei.
„Şi mai îngrijorător este faptul că printre acei 345 de milioane există 50 milioane de oameni, în 45 de state, care bat la uşa foametei. În vremuri normale, Ucraina este 'coş cu pâine' global vital, producând cereale pentru a hrăni 400 de milioane. (...) Blocarea zonei portuare Odesa a lăsat peste 20 de milioane de tone de mărfuri în silozurile ucrainene, ştergându-le peste noapte din depozitele globale. Impactul economic şi social este resimţit mult dincolo de graniţele ucrainene, generând penurie de alimente, creşteri de preţuri şi insecuritate alimentară, afectând Africa, Orientul Mijlociu şi chiar America Latină. În săptămânile recente am văzut tulburări sociale declanşate de inflaţia alimentară în ţări precum Ecuador, Sri Lanka, Indonezia, Pakistan, Peru. Istoria ne spune că acesta este doar o idee a lucrurilor care urmează”, a menţionat Beasley.
Totodată, el a atras atenţia şi asupra altor aspecte, precum: creşterea preţurilor la combustibili şi fertilizatori sau accesul îngreunat la acestea.
„Fără o acţiune urgentă, producţia de alimente va fi redusă în următoarele 12-24 de luni, generând spectrul foametei - reprezentând o problemă nu doar în ce priveşte preţul hranei, ci şi al accesului la hrană în 2023. Rezultatul ar putea fi o destabilizare globală, foametea şi migraţia în masă la un nivel fără precedent”, a spus directorul executiv al Programului Alimentar, citat de Agerpres.
Potrivit acestuia, comunitatea internaţională trebuie să se unească pentru a opri această perspectivă.
„În primul rând, avem nevoie urgent de o soluţie politică pentru a deschide din nou portul de la Odesa, astfel încât făina şi cerealele ucrainene să intre pe pieţele globale. În al doilea rând, organizaţiile umanitare au nevoie de noi finanţări substanţiale pentru a face faţă foametei, în creştere vertiginoasă, cu care ne confruntăm la nivel mondial. Creşterea preţului alimentelor generează un decalaj faţă de finanţările pe care le primim, iar numărul oamenilor care au nevoie de ajutor creşte constant.(...). Guvernele trebuie să reziste tentaţiei protecţionismului şi să permită desfăşurarea comerţului peste graniţe”, a precizat Beasley.