Mișcarea urechilor ar putea fi mai mult un truc distractiv la o petrecere decât o abilitate de supraviețuire, dar cercetătorii au descoperit că oamenii încă încearcă să își miște urechile în direcția sunetului, atunci când ascultă cu atenție, scrie The Guardian care citează un studiu realizat de Universitatea Saarland din Germania.

Mișcarea urechii este esențială pentru multe animale, nu în ultimul rând pentru a le ajuta să își concentreze atenția asupra anumitor zgomote și să își dea seama din ce direcție vin acestea. Dar, în timp ce urechea umană este mult mai statică, urme ale sistemului de orientare a urechii strămoșilor noștri rămân în ceea ce a fost numit o „fosilă neuronală”.

„Se crede că strămoșii noștri și-au pierdut capacitatea de a-și mișca urechile în urmă cu aproximativ 25 de milioane de ani. De ce, mai exact, este greu de spus”, a declarat Andreas Schröer, autorul principal al cercetării de la Universitatea Saarland din Germania.

„Cu toate acestea, am reușit să demonstrăm că circuitele neuronale par să fie încă prezente într-o anumită stare, adică creierul nostru a păstrat unele dintre structurile necesare pentru a mișca urechile, chiar dacă aparent nu mai sunt utile.”

Echipa a descoperit anterior că mișcarea acestor mușchi la oameni este legată de direcția sunetelor la care sunt atenți. Acum, ei au descoperit că unii dintre acești mușchi devin activi atunci când oamenii ascultă cu atenție un sunet.

Scriind în jurnalul Frontiers in Neuroscience, echipa a raportat cum a cerut din partea a 20 de adulți fără probleme de auz să asculte o carte audio redată printr-un difuzor în același timp în care un podcast era redat din aceeași locație.

Echipa a creat trei scenarii diferite: în scenariul „cel mai simplu”, podcastul era mai silențios decât cartea audio, cu o diferență mare de înălțime între voci. În scenariul „cel mai dificil”, au fost redate două podcasturi care, luate împreună, erau mai puternice decât audiobook-ul, unul dintre podcasturi fiind vorbit la o înălțime similară audiobook-ului.

„Am fost interesați să aflăm dacă sistemul auriculomotor la om este sensibil la ascultarea cu efort. Gândiți-vă la încercarea de a înțelege ce spune cineva într-un restaurant aproape gol și la încercarea de a înțelege pe cineva într-un restaurant foarte aglomerat”, a declarat Schröer.

Fiecare participant a experimentat cele trei scenarii diferite de două ori. Acestea au fost apoi repetate cu vorbitorul într-o poziție diferită în cameră. Fiecare participant a purtat un set de electrozi, permițând cercetătorilor să înregistreze activitatea electrică produsă de mușchii implicați în mișcarea urechilor.

După fiecare încercare, participanții au fost rugați să evalueze cât efort au depus pentru a asculta cartea audio.

Rezultatele au arătat că efortul de ascultare perceput de participanți și cât de des și-au pierdut concentrarea asupra cărții audio au crescut pe măsură ce scenariul a trecut de la cel mai ușor la cel mai greu.

Echipa a constatat că activitatea mușchilor auriculari superiori, care ridică urechea în sus și în afară, a fost mai mare în timpul celor mai dificile condiții de ascultare decât în timpul condițiilor ușoare și medii. De asemenea, au constatat că mușchii auriculari posteriori, care trag urechea în spate, erau mai activi atunci când sunetele veneau din spatele participantului decât din fața acestuia.

„Aproape nimeni [din studiu] nu avea capacitatea de a-și mișca urechile în mod voluntar, astfel încât rezultatele noastre nu sunt legate de capacitatea unei persoane de a face acest lucru”, a declarat Schröer, deși a remarcat că alte cercetări au arătat că oamenii pot învăța să își miște urechile.

Deși studiul este mic și trebuie repetat într-un grup mai mare și mai divers, echipa a declarat că rezultatele au oferit informații.

„Mișcările urechii care ar putea fi generate de semnalele pe care le-am înregistrat sunt atât de minuscule - sau chiar absente - încât probabil nu există niciun beneficiu perceptibil”, a declarat Schröer. „Așadar, credem că acest sistem auriculumotor vestigial «face tot posibilul», dar probabil nu reușește mare lucru”.