Arheologii au descoperit în Cehia un set de unelte vechi de 30.000 de ani, aparținând, cel mai probabil, unui vânător-culegător din Paleolitic. Cele 29 de lame și lamete din piatră au fost găsite împreună la situl Milovice IV și oferă o privire „foarte rară” asupra vieții unui singur individ preistoric, susțin cercetătorii. Analizele arată că uneltele au fost folosite pentru tăiere, răzuire, perforare și, în unele cazuri, ca proiectile, fiind asociate cu vânătoarea, tranșarea vânatului și întreținerea armelor, potrivit Live Science. 

În urmă cu aproximativ 30.000 de ani, un vânător-culegător a lăsat în urmă ceea ce pare a fi o „trusă personală”, pe teritoriul unde astăzi se află Cehia.

Cercetătorii au scos la iveală grupul de artefacte în 2021, în timpul unei săpături la situl paleolitic Milovice IV. „Trusa” conține 29 de lame și lamete din piatră găsite împreună, ceea ce sugerează că au fost depozitate într-un container sau într-o husă realizată dintr-un material perisabil, potrivit studiului publicat pe 13 august în Journal of Paleolithic Archaeology.

Această colecție rară reprezintă, cel mai probabil, echipamentul personal al unei persoane preistorice, care l-ar fi folosit în expediții de vânătoare și călătorii migratorii, susțin autorii. Însă individul – al cărui sex rămâne necunoscut – fie a pierdut, fie a abandonat intenționat trusa într-o tabără rezidențială, afirmă echipa de cercetare.

Descoperirea oferă o privire remarcabilă asupra vieții unui vânător-culegător din Paleolitic, perioadă care se întinde de acum circa 3,3 milioane de ani până în urmă cu puțin peste 10.000 de ani.

Artefactele surprind, cel mai probabil, un episod din viața unei singure persoane – lucru „foarte rar” pentru Paleolitic, a explicat primul autor al studiului, Dominik Chlachula, cercetător la Institutul de Arheologie al Academiei Cehe de Științe, într-un e-mail transmis pentru Live Science.

Mai mult, descoperirea ar putea oferi indicii despre comportamentul oamenilor preistorici în timpul migrațiilor sau expedițiilor de vânătoare, activități care de obicei nu lasă multe urme în peisaj și care sunt, prin urmare, aproape invizibile pentru arheologi, a adăugat el.

Situl Milovice IV, unde au fost găsite artefactele, arată dovezi de activitate umană desfășurată de-a lungul a mii de ani din Paleoliticul Superior. Totuși, stratul arheologic în care a fost recuperat grupul de obiecte corespunde unei „perioade relativ scurte” de locuire umană, cuprinsă între aproximativ 30.250 și 29.550 de ani în urmă, potrivit studiului.

Dovezile sugerează că oamenii paleolitici ar fi folosit zona pentru a campa, a produce unelte și a tranșa animale, printre alte activități. Încă nu este clar dacă acestea s-au petrecut într-o singură perioadă de locuire sau în mai multe etape succesive.

Dacă artefactele din presupusa „trusă” a vânătorului ar fi fost descoperite separat, nu s-ar fi deosebit de alte unelte uzate sau abandonate, descoperite frecvent la Milovice IV. „Contextul este cel care le face interesante”, a subliniat Chlachula.

Analiza uneltelor și a urmelor de uzură arată că acestea au fost utilizate în moduri variate. Unele par să fi fost folosite drept proiectile, în timp ce altele au servit la tăiere, răzuire sau perforare.

„Putem argumenta că grupul este asociat cu activități desfășurate în expediții de vânătoare, tranșarea inițială a vânatului și, posibil, întreținerea armelor sau exploatarea resurselor vegetale lemnoase”, notează autorii.

Noile descoperiri sunt asociate culturii preistorice Gravettiene, care a existat în Europa începând cu aproximativ 33.000 de ani în urmă și a persistat, în diverse forme, timp de câteva mii de ani. Membrii acestei culturi erau cunoscuți pentru vânătoarea de mamuți, traiul alături de câini și utilizarea aruncătoarelor de sulițe și, probabil, a arcurilor.

„Economia lor se baza pe vânătoare și cules, dar au dezvoltat un comportament cultural, tehnologic și social complex, cu conexiuni pe distanțe mari”, a mai explicat Chlachula.