Descoperire istorică pe șantierul viitorului Drum Expres A3-Tureni, din județul Cluj. În urma săpăturilor făcute, arheologii au descoperit locuințe și o lance din secolul II î. C., dar și o așezare a muncitorilor din perioada daco-romană, spun specialiștii. Odată cu mediatizarea descoperirii, edilul din Tureni a lansat în spațiul public și ideea că ar fi fost descoperit acolo și cel mai vechi documentat redactat în limba română: un contract de vânzare-cumpărare a unei livezi între doi frați, datat 1276. Afirmația a stârnit, însă, un val de reacții printre istorici, care spun că totul este un fake news. În paralel, într-un comunicat de presă publicat joi dimineață pe rețelele sociale, inclusiv Primăria Tureni a neagat afirmațiile primăriței.

În urma săpăturilor făcute, arheologii de la Muzeul Național al Transilvaniei din Cluj au descoperit două situri.

"Pe raza comunei Tureni, județul Cluj, s-au descoperit două situri arheologice. Situl numărul 1 este de epocă Latene, secolul II î.e.n. Acolo au fost descoperite locuințe și o lance într-o groapă de depunere. Situl numărul 2 e și mai important, este o așezare civilă romană a muncitorilor care, de obicei, lucrau în agricultură în zona aceasta. S-au descoperit locuințe semi-adâncite, gropi de provizii foarte multe. Ceramica ne poate spune și ea multe despre ce s-a întâmplat aici în decursul mileniilor. Sunt două locuințe semi-adâncite aici, într-una am descoperit și un vas de provizii tip dolium, de mari dimensiuni. În gropile de provizii - ceramică fină, specifică epocii romane și oase de animale. Situl numărul 2 e de Epocă Romană, asta însemnând secolele II - III și se poate extinde în perioada post-romană, Epoca migrațiilor, respectiv secolele IV-V. Aceste descoperiri vin să susțină faptul că aceste teritorii sunt locuite încă din vechime" a declarat, pentru Radio Someș, Paul, arheolog.

Descoperiri arheologice pe șantierul DX A3-Tureni. Sursa foto: Facebook / Daniela Mănăilă Deschide galeria foto

La scurt timp după anunțul arheologilor, Daniela Mănăilă, primarul comunei Tureni, posta pe rețelele sociale:

"Descoperiri de mare valoare Tureniul a fost locuit de daci, apoi și de romani, iar acest lucru a fost reconfirmat de specialiști. Lucrările de descărcare arheologică de pe traseului drumului de legătură între DN1 și A3 au dus la descoperiri extrem de valoroase. O lance din vremea dacilor, care datează din secolul al doilea, înainte de Hristos, respectiv o așezare civilă romană, din secolele 2-3 d.H. Așezarea romană este complexă: s-au găsit două locuințe romane semiadâncite, bucăți dintr-un vas de provizii de tip dolium, gropi de provizii și alte bucăți de ceramică fină.

Și încă ceva s-a mai descoperit: dovada că aici trăiesc români de sute de ani. Arheologii au găsit un contract de vânzare-cumpărare între doi frați pentru o livadă, datat 1267, scris în limba română. Adică acum mai bine de 750 de ani la Tureni se vorbea deja limba română.

Le mulțumesc arheologilor pentru munca extraordinară pe care o fac și pentru dovezile pe care le găsesc. Știm cine suntem, dar la fel de important este să știm și de unde venim", a scris, pe rețelele sociale, Daniela Mănăilă, primarul comunei Tureni.

Documentul datat 1267, la care făcea edilul referire, a stârnit imediat un val de reacții. Unii i-au dat crezare și au dus vestea mai departe, alții care au contestat, însă, vehement documentul.

"Da, este adevărat că s-a descoperit un document, dar nu în săpături, ci în arhive. Și nu acum, ci demult, fiindcă este publicat de unguri inca de prin 1830. Și nu e în limba română, ci în latină. În plus, probabil este un fals de epocă", este mesajul publicat pe rețelele sociale de Radu Oltean, ilustrator istoric.

"Din pacate, din necunoașterea subiectului, cineva din primăria comunei a înțeles că actul referitor la 1276 era unul redactat în limba română pentru că se găsea în colecția DIR din 1952. Nu a înțeles că actul latin la bază se găsea într-o traducere în limba română din 1952 și într-un rezumat maghiar din 1997, care indica și nulitatea lui pentru vechimea existenței localității la 1276. De aici s-a ajuns la fel de fel de afirmații hazardate", a fost reacția istoricului Mihai-Florin Hasan.

Tot pe rețelele sociale, edilul comunei Tureni a venit, marți după-amiaza, cu noi precizări:

"A fost foarte mult analizată postarea mea, referitoare la contractul în limba română găsit la Tureni și care datează de la 1267. El nu a fost descoperit acum, ci se află la Arhivele Statului. Ne-a vorbit despre el regretatul istoric Vasile Lechințan. Istoria este importantă și trebuie să o prețuim, pentru că ne spune cine suntem și de unde venim. În acest caz, arată că Tureniul și Transilvania erau locuite de români încă din secolul al 13-lea. Descoperirile recente, din epoci dacice și romane, sunt și ele revelatoare. Dacă s-a înțeles că acest document a fost descoperit acum, ne pare rău. A fost o neînțelegere regretabilă", a scris primarul Daniela Mănăilă.

"Comunicat oficial de presă 

Cu referire la multiplele informații vehiculate în spațiul public, privind descoperirile arheologice de pe traseul DX A3 - Tureni, spre corecta informare a opiniei publice, Primăria Comunei Tureni face următoarele declarații:

1. Într-adevăr, în urmă cu trei zile, pe traseul DX A3 - Tureni, arheologii au descoperit două situri arheologice, după cum urmează: Un sit conținând așezăminte umane și o lance, datate din secoul II Ante Hristum (înainte de Hristos), respectiv un sit conținând așezăminte umane, vase de ceramică și gropi de provizii, din perioada daco-romană (secolul II Post Hristum). Aceste descoperiri atestă, cu adevărat, continuitatea locuirii acestor meleaguri de către populații (daci, respectiv romani) atât în secolul II înainte de Hristos, cât și în secolul II după Hristos.

2. Referitor la prima atestare documentară a comunei Tureni, în contractul de vânzare - cumpărare a unei livezi, acest contract NU A FOST DESCOPERIT pe traseul DX A3 - Tureni, NU este scris în limba română, ci în LIMBA LATINĂ, este datat 1276, iar numele comunei noastre este scris „Villa Thur”. Acest document este în Arhivele Naționale ale Statului Român, de la Cluj Napoca.

Le mulțumim, încă odată, colaboratorilor noștri de la Muzeul de Istorie al Transilvaniei, de la Cluj Napoca, pentru implicarea în aceste săpături arheologice, de o importanță fundamentală pentru înțelegerea fenomenului de continuitate antropologică, în teritoriile intra-carpatice!"