Deficitul bugetar la sfârşitul anului 2023 riscă să depăşească 6% din PIB dacă nu se iau urgent o serie de măsuri şi ar constitui un regres faţă de nivelul de 5,7% din PIB înregistrat în 2022, arată economistul-şef al Băncii Naţionale a României (BNR), Valentin Lazea, într-un articol publicat pe blogul „Opinii BNR”, preluat de Agerpres.

În opinia sa, neluarea vreunei măsuri nici în 2023, nici în 2024 va face din România „următorul candidat la o asistenţă din partea FMI şi la o eventuală suspendare a fondurilor din partea Comisiei Europene”.

„După primele cinci luni din anul 2023, deficitul bugetar (pe definiţie cash) era de 2,32% din PIB, adică cu circa 0,8% din PIB mai mare decât în primele cinci luni din 2022. În aceste condiţii, dacă nu se iau urgent o serie de măsuri, deficitul bugetar la sfârşitul anului 2023 riscă să depăşească 6% din PIB, adică ar constitui un regres faţă de nivelul de deficit de 5,7% din PIB înregistrat în 2022. Este uşor de imaginat consternarea pe care ar stârni-o la Bruxelles şi pe pieţele financiare o asemenea contraperformanţă: o ţară care s-a angajat să reducă în acest an deficitul bugetar la 4,4% din PIB şi care nu este în stare să-şi reducă, nici măcar marginal, deficitul faţă de anul precedent ar fi - probabil - o premieră la nivelul UE”, a spus Valentin Lazea.

Economistul-şef al BNR a precizat că România ar trebui să implementeze de la 1 septembrie un pachet fiscal echivalent cu cel puţin 2 procente din PIB pentru a evita „ruşinea de a nu avea deloc consolidare fiscală în acest an”.

„De ce 2 procente din PIB? Pentru că, aplicându-se numai în ultimele 4 luni (adică o treime din acest an) acest pachet ar genera o reducere a deficitului bugetar de circa 0,67% din PIB, probabil suficient pentru a veni - marginal - sub nivelul deficitului de 5,7% din PIB de anul trecut. Important de menţionat este şi că acest pachet de 2 procente din PIB, dacă s-ar prelungi în tot anul 2024 (şi nu ar mai fi afectat de alte 'cadouri' electorale) ar permite reducerea deficitului bugetar spre 4 procente din PIB în anul viitor, fără alte măsuri suplimentare, greu de luat într-un an electoral”, a explicat Lazea.

Potrivit acestuia, soluţia o reprezintă, pe termen scurt, revenirea la adevărata cotă unică, „clamată de toţi, dar respectată de prea puţini”.

„Din cauza numeroaselor scutiri şi exceptări de la plata taxelor şi impozitelor, România are astăzi un sistem fiscal regresiv, în care cei care câştigă mai mult plătesc la buget mai puţin. Eliminarea acestor scutiri şi exceptări ar putea să aducă peste 2 procente din PIB, adică ceea ce este necesar pentru rezolvarea problemei fiscale prezentate în enunţ. Dacă lucrurile sunt atât de simple - şi cunoscute de toată lumea - de ce nu le vedem transpuse în practică (cel puţin la data scrierii acestui articol)? Răspunsul constă în trei cuvinte: lăcomie, ideologie, teamă. Lăcomia mediului de afaceri care beneficiază de scutiri şi exceptări; ideologia unei mari părţi a analiştilor şi economiştilor; teama de consecinţele reformei din partea clasei politice”, a mai scris Lazea.

Referindu-se la lăcomia mediului de afaceri beneficiar, el a afirmat că aceştia găsesc „nenumărate motive pentru a prelungi regimul preferenţial de care se bucură”.

„Fie că vorbim de deţinătorii de microîntreprinderi, de PFA-uri, de firme în domeniul imobiliar, de informaticieni care nu plătesc impozitul pe venit, de constructori sau agricultori care nu plătesc contribuţii sociale (dar beneficiază de servicii medicale gratuite) etc., toţi aceştia găsesc nenumărate motive pentru a prelungi regimul preferenţial de care se bucură cu argumente de genul: 'Suntem o ramură/sector/tip de firmă la început de drum şi avem nevoie, în această etapă, de sprijinul statului'. Or, adevărul este că microîntreprinderile beneficiază de un regim preferenţial din 2002, informaticienii din 2004, sectorul hoteluri şi restaurante din 2017, sectorul construcţii din 2019 şi numai agricultura şi industria alimentară din 2022”, a arătat economistul-şef al BNR.